Fundația Pacea are 15 ani de existență în municipiul Roman. Primele acțiuni au avut loc în 2005, sub coordonarea fratelui Roberto Peretti. Întors în Roman, călugărul franciscan a plecat cu lacrimi în ochi, de bucurie că munca lui s-a transformat într-un proiect de lungă durată, care este de un real ajutor celor care au nevoie de o mână întinsă pentru a răzbi în viață. ”Noi spunem că n-am reuşit să facem foarte multe, încă este foarte mult de muncă”.
Poate secretul nostru a fost interesul special pentru acești oameni, pentru acest grup defavorizat. Romii sunt cei mai vulnerabil din punct de vedere uman, educațional și spiritual. Secretul reușitelor de până acum este spiritul nostru, al ordinului nostru franciscan și dorința noastră exclusivă de a veni în sprijinul acestor oameni. Ne-am pus la dispoziție talanții și ceea ce avem fiecare, mai bun sau mai puțin bun, pentru a-i ajuta pe acești oameni. Acest lucru a fost atuul pentru a atrage parteneri. Oamenii străini care sunt interesați de problemele romilor ,și caută să vină în sprijinul lor, caută și parteneri de încredere; ei au văzut în noi pateneri de încredere, dezinteresați de aspectul material. Acum ne străduim foarte mult pentru a găsi locuri de muncă pentru adulți”, a spus preotul Lucian Bobârnac, actualul președinte al Fundației Pacea.
Integrarea reală și cea de pe hârtie
În timp ce la Pacea integrarea romilor se făcea concret, fără ca cineva să numere câți oameni bat la poarta instituției, Uniunea Europeană încă nu era dispusă să recunoască că integrarea romilor este o chestiune ce trebuie tratată cu seriozitate. În anul 2011, la nivelul UE se punea întrebarea: romii trebuie sau nu integrați în dezvoltarea statelor membre? După ample dezbateri, oficialii europeni au ajuns la concluzia că și acești oameni sunt cetățeni europeni și nu pot fi ignorați. Fiecare stat UE a trebuit să facă un plan de integrare a romilor, iar România nu a făcut excepție și a adoptat ”Strategia de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor”.
La nivelul municipiului Roman, această Strategie a fost adoptată în 2013. La nivelul municipiului s-a format un grup de lucru pentru asigurarea implementării Strategiei Guvernului și, timp de doi ani, primarul a avut un expert local pe problemele romilor. Numai că rezultatele au fost sub așteptări, iar expertul local a fost eliberat din funcție la sfârșitul anului 2014.
Între timp, Fundația Pacea continua implementarea unor proiecte de tradiție, cum ar fi programul ”A doua șansă” – proiect derulat în favoarea acelor copii care au depăşit limita de vârstă pentru începerea şcolii şi nu ştiu nici să scrie, nici să citească. În prezent, 13 elevi, cu vârste cuprinse între 12-26 ani sunt beneficiari ai acestui proiect (transport gratuit la şcoală, o masă caldă pe zi şi orele de curs prevăzute de programa şcolară). Alte proiecte sociale sunt Grădinița alternativă (din 2009), Vara împreună, Asistența sanitară de prim ajutor (din 2006) , Cantina socială, Săraci şi extraordinari, Meseria-i brăţară de aur, Cabinetul de Consiliere psihologică, Asistenţă fizioterapeutică şi stomatologică.
”Nu suntem experți în a ne mediatiza, dar am reușit ceea ce ne-am propus, vrem și vrem și mai multe proiecte. Acum avem parteneri din Suedia și Norvegia, la început am avut parteneri din Spania, Italia și Germania. Nu suntem experți în proiecte sociale, în proiecte de dezvoltare umană, socio-educativă dar, încet-încet, învățăm pe drum, ne ajută partenerii străini. Ei au văzut că nu avem capacitatea necesară de a implementa proiectele așa cum le implementează o fundație sau un ONG dedicate acestor lucruri și cu specialiști și ne ajută în a pune hârtie ceea ce trebuie, în așa fel încât să găsim proiecte cu o perspectivă bună, gândindu-ne la viitorul persoanelor cărora ne adresăm”, a adăugat preotul Lucian Bobârnac.
Experiența fondurilor (ne)europene
Până acum, fundația Pacea nu a beneficiat de niciun proiect derulat cu fonduri europene nerambursabile. Experiența accesării fondurilor europene nu a fost cu final fericit, cel puțin până acum. ”Am aplicat de două două ori pentru accesare de fonduri, nu am reușit deși am crezut că avem sorți de izbândă, având în vedere experiența noastră și proiectele derulate. Orice rău a fost spre bine, era dificil, în cazul unui proiect, de implementat unele din puncte. Avem nevoie de personal mai mult, cu calificări în mai multe domenii. Preferăm să gândim așa decât să ne gândim că e bătaie mare pe fonduri, deși cunoaștem foarte bine fenomenul fondurilor europene primite de ONG- uri pentru proiecte care să vină în ajutorul populației de etnie romă, dar care nu s-au concretizat, chiar dacă banii au fost cheltuiți”. Toate proiectele derulate de Fundaţia Pacea au avut sprijinul autorităţilor publice locale, dar şi de sprijinul partenerilor din străinătate: Caritasul antonian Padova, Norwegian Church Aid (Biserica din Norvegia), Church of Sweden (Biserica suedeză), Angels e.v. Herrenberg (Germania), Centrul Franciscan Misionar (Roma).
Până acum, monitorizarea fondurilor cheltuite pentru integrarea romilor s-a făcut cu aceleași instrumente ca în cazul celorlalte proiecte accesate de români. Reprezentanții UE vor, anul acesta, să creeze un portal pentru fiecare țară în parte, astfel încât exemplele pozitive, dar și semnalele de alarmă să poată fi comunicate fără existența unei beriere lingvistice. Vor fi înființate ”national contact points”, cu buget din partea Comisiei Europene, astfel încât banii ce vor veni pentru integrarea romilor să fie monitorizați cu mai multă acuratețe.
Stereotipuri de ambele părți
”La copii vedem că infracțiunile sunt lucruri normale, fiindcă ei așa au văzut la părinți și la alte rude. Și părinții lor au văzut la fel. Poate și noi, dacă ne-am trezi fără un acoperiș, fără un loc de muncă, fără o calificare, fără educație, poate am fi recurs la aceleași metode de surpaviețuire”, este de părere părintele Bobârnac.
El știe că ambele ”tabere” au păreri preconcepute, deși părerile populației majoritare sunt mai des auzite. ”Este nevoie de programe de incluziune și conciliere, trebuie ca fiecare să cunoască și cealaltă parte. Și noi, acum zece ani eram priviți cu suspiciune, acum cei care au beneficiat de sprijinul nostru vorbesc cu plăcere și cu onoare de Fundația Pacea și nu există mulțumire mai mare decât asta, ca omul să fie mulțumit”.
Oficialii europeni, care au inclus România într-un proiect de integrare a romilor împreună cu alte șapte țări UE, susțin că nu trebuie să avem așteptări irealiste și că trebuie luat totul de la zero, fără idei deja formate.
La Pacea, lucrul acesta s-a făcut cu 15 ani în urmă. De atunci, peste 1.000 de persoane au beneficiat, anual, de programele acestei organizații. Anul acesta sunt incluse, în diverse programe, 1.500 de persoane, iar o treime din acestea sunt copii. Aproape 900 de beneficiari provin din strada Fabricii. Europa ar avea ce învăța de la oameni care s-au gândit să dea o mână de ajutor înainte de a se plânge de birocrație și alte obstacole mai mult sau mai puțin reale.
Informațiile referitoare la atitudinea și demersurile UE au fost obținute în urma unei întâlniri, în luna mai, la Comisia Europeană, cu Lina Papamichalopoulou – Head of Unit, Directorate-General Justice and Consumer. Întâlnirea dintre redactorul Ziarului de Roman şi Lina Papamichalopoulou a avut loc datorită unei vizite de studiu organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene în România, vizită pentru care au fost selectaţi zece jurnalişti din ţară.










Comentarii 0
Discuția cititorilor despre acest articol