Expuși la cutremure și alunecări de teren

Președinții României, judecați de sătenii din Ion Creangă
Coroanele funerare expuse în stradă strică buna dispoziție
Produsele funerare nu vor mai fi expuse în afara magazinelor

Romașcanii sînt expuși la alunecări de teren, la fel ca alți locuitori din satele arondate, iar în caz de cutremur o parte dintre clădirile din oraș ar putea ceda. Aceste informații se regăsesc în planul de apărare în cazul producerii unei situații de urgență provocate de cutremure sau alunecări de teren.

 

 

Planul de apărare este documentul pe baza căruia se realizează măsurile și acțiunile tehnice și organizatorice preventive și de gestionare a situației de urgență produse de seisme și alunecări sau prăbușiri de teren. Conform documentului, teritoriul județului Neamț poate fi afectat de către mișcările seismice din zona Vrancea, în apropierea comunei Vrîncioaia, situată la circa 150 kilometri depărtare. Deși au fost înregistrate mișcări seismice cu epicentrul în zona Tazlău, probabilitatea de apariție a unor astfel de mișcări cu epicentrul în cadrul județului Neamț este redusă.

În același plan se specifică faptul că autoritățile municipiului Roman au inventariat și înregistrat, în perioada 1995 – 2001, 51 de clădiri care prezintă degradări și avarieri în urma cutremurelor. În aceeași perioadă au fost expertizate 13 imobile, cinci blocuri de locuințe și opt construcții cu destinația locuință. Totodată, este amintită și alunecare de teren din zona centrului vechi al orașului.

În orașul Roman, atestat de peste 600 de ani, fiind un vechi centru comercial, au fost construite o serie de pivnițe simple și etajate pe o arie foarte mare a orașului. Artera principală a orașului, strada Ștefan cel Mare, cuprinde clădiri construite pe aceste pivnițe între anii 1885 – 1910, din materiale cu durată de folosință îndelungată. Fiind o arteră de circulație rutieră majoră, au circulat autovehicule de tonaj greu, care au determinat deteriorarea structurilor de rezistență a acestor clădiri și a infrastructurii străzii. Datorită intervențiilor pentru introducerea rețelelor de gaz metan, telefonie, cît și a pierderilor din vechea rețea de alimentare cu apă, capacitatea portantă a terenului de fundare s-a micșorat atît pe zona carosabilului, cît și pe zona de curți-construcții. Cea mai afectată este porțiunea cuprinsă între bulevardul Republicii și strada Dobrogeanu Gherea, în care se află 51 de imobile, din care opt obiective social-culturale. Pe data de 16 aprilie 1998 s-a produs un accident tehnic în carosabilul străzii Ștefan cel Mare, care a antrenat prăbușirea unei părți din carosabil, afectînd rețelele de apă, gaz metan și telefonie pe o lungime de 400 de metri, precum și talpa de fundare a clădirii de la nr. 222-224, iar imobilele vecine prezentau tasări și fisuri la pereții interiori și exterior, făcîndu-se imposibilă înlocuirea acestora„, se precizează în Planul de apărare.

Zone cu potențial ridicat de producere a alunecărilor de teren se găsesc în multe comune arondate Romanului: Bîra, Dulcești (Corhana), Făurei, Icușești, Moldoveni, Români și Sagna, în timp ce în comuna Ion Creangă se găsesc zone cu potențial mediu de producere a alunecărilor de teren.


COMENTARII

WORDPRESS: 0