Credite bancare cu acte false puse la cale de șeful jandarmilor

Dimensiune text

Un fost şef al jandarmilor romaşcani şi soţia acestuia au convins 16 persoane să ia credite cu acte false. În reţea a fost implicat şi un funcţionar la Primăriei Roman. Prejudiciul este de circa 200.000 de lei. 16 persoane sunt acuzate de procurori pentru fapte comise în perioada 2007 – 2008. Ofițerul de la jandarmi a cerut transferul la Târgu Mureş.

Poartă o uniformă pe care scrie „Lex et Ordo”, dar conduita sa este departe de a fi una demnă de urmat. Un fost şef al Secţiei de Jandarmi Roman este judecat pentru că, împreună cu soţia, a fost capul unei reţele care, în perioada 2007 – 2008, a obţinut mai multe credite cu acte false. Dosarul se află pe rolul instanţei de la începutul acestui an, însă  lupta avocaţilor şi a procurorilor este departe de a se fi încheiat.

Reţeaua a fost descoperită de poliţiştii romaşcani în anul 2010. Totul a pornit de la o plângere depusă pe 6 august 2010, la Poliţia municipiului Roman, de Constantin D. împotriva Mariei şi lui Alior A. Reclamantul susţinea că cei doi soţi l-au convins să ia un credit de 30.000 de lei pe numele lui, că a dat banii celor doi cu înţelegerea ca ei să plătească ratele, dar apoi a fost bun de plată. Poliţiştii nu au putut demonstra că păgubitul a fost convins să ia creditul pe numele lui şi, apoi, să dea banii soţilor A., dar au descoperit o adevărată încrengătură în care au fost implicaţi Alior şi Maria A., un alt jandarm, un funcţionar al Primăriei Roman şi un broker de credite.

În perioada martie 2007 – octombrie 2008, Maria A., administrator al SC Mary Al Company SRL, a completat şi semnat în fals mai multe adeverinţe de venit şi contracte de muncă pentru diferite persoane din Roman şi din comunele învecinate. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Roman au ajuns la concluzia că femeia a fost ajutată de Neculai A. – funcţionar la Primăria municipiului Roman -, Corneliu I. şi Elena C. – broker de credite. Maria şi Alior A. le spuneau celor pe care îi convingeau să acceseze credite cu documente false să le dea banii, cu promisiunea că vor plăti fiecare rată la timp. Fiecare persoană primea, pentru efortul depus, sume cuprinse între 500 de lei şi 500 de euro, în funcţie de valoarea creditului.

Primul credit cu acte false a fost obţinut, pe data de 2 martie 2007, de la BCR, de Simona G., din Başta – acesta fiind satul în care a copilărit şi Maria A. Prietena din copilărie a Mariei A. a obţinut 11.000 de lei. Aceeaşi persoană a obţinut, în perioada 16 martie – 18 aprilie 2007, 3.400 de lei de la Raiffeisen Bank, 7.000 de lei de la Banca Carpatica şi 4.060 de euro de la BancPost.

O altă persoană care a luat credite pentru soţii A. este Andrei S. Acesta a obţinut, pe 12 martie 2007, un credit de 5.000 de lei de la BCR (pentru care plăteşte şi acum ratele) şi, trei zile mai târziu, un împrumut de 10.500 de lei de la BancPost.

Câteva zile mai târziu, în reţea a intrat şi fratele Mariei A. Constantin I. a contractat, pe 23 martie 2007, un credit de 14.000 de lei de la BCR (refinanţat, ulterior, cu 19.290 de lei). O săptămână mai târziu, acesta a obţinut de la BancPost 9.750 de franci elveţieni.

O altă persoană care a împrumutat bani de la bancă folosind acte false este Dumitru C., şoferul (fără contract de muncă) al SC Mary Al Company. Acestuia i s-au dat documentele false, iar el le-a înmânat brokerului Elena C., care a completat formularele aferente, bărbatul primind 14.150 de lei de la Alpha Bank.

În decembrie 2007, soţii A. au convins-o şi pe Loredana L. să ia un  credit de 15.000 de lei de la BCR, dar banii au ajuns tot la ei.

Credit pentru cheltuielile de nuntă

Pe 22 şi 27 aprilie 2007, Ionela S. a obţinut, prin aceeaşi metodă, două credite în valoare de 5.500 lei, respectiv 5.000 de lei. Tânăra avea nevoie de bani pentru nuntă, dar a dat Mariei A. suma de 2.500 din cei 10.500 de lei. Restul i-a folosit pentru a organiza nunta, iar ratele sunt plătite în continuare. Soţul Ionelei S. a contractat, în aceeaşi perioadă, un credit de 11.000 de lei de la BCR, din care a dat 4.000 de lei familiei A.

O altă persoană care plăteşte acum pentru încrederea pe care a avut-o în Maria şi Alior A. este Constantin G. Bărbatul a contractat, în 2008, un credit de 5.000 de euro, din care şi-a oprit doar 500 de euro (4.500 de euro i-a dat Mariei A., cea care i-a făcut actele false necesare accesării împrumutului), dar pentru care plăteşte şi acum ratele aferente.

Presiuni asupra subordonaţilor

În 2008, soţia unui subofiţer din cadrul Jandarmeriei Roman a fost convinsă de Maria A. să ia un credit de 30.000 de lei de la Alpha Bank. După un timp, când Ionuţ D. i-a spus şefului său, Alior A., că vrea să se retragă, a fost atenţionat că-şi va pierde serviciul.

În acest dosar este acuzat şi Daniel I. (din aceeaşi comună cu Maria A.). Bărbatul a obţinut un împrumut de 7.850 de lei, pe care l-a achitat integral. La un moment dat, şi bona familiei A. a avut nevoie de un credit, dar banca i-a respins solicitarea.

Poliţiştii şi procurorii romaşcani au avut nevoie de mai bine de doi ani pentru a strânge toate documentele necesare acuzării celor implicaţi, acte care s-au strâns într-un dosar de 1.700 de pagini. Dacă, în prima declaraţie, Maria şi Alior A. au recunoscut faptele, aceştia nu s-au mai prezentat ulterior la audieri şi nici nu au dat declaraţii, mai ales că, pe 1 noiembrie 2008, ofiţerul de jandarmi a cerut transferul la Inspectoratul de Jandarmi Mureş, pe motiv că soţia ar fi găsit acolo un loc de muncă avantajos.

Maria A. este acuzată de complicitate la înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi fals material în înscrisuri materiale. Soţul acesteia este acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la înşelăciune, iar funcţionarul Primăriei Roman este acuzat de complicitate la înşelăciune, procurorii considerând că a ajutat la întocmirea actelor false. În  total, 16 persoane sunt acuzate, în acest dosar fiind implicaţi 15 avocaţi. La următorul termen, judecătorul va audia opt martori.

Prejudiciul total este de 128.400 de lei, 4.600 de euro şi 9.750 de franci elveţieni, doar o mică parte din acesta fiind recuperată de unităţile bancare. Alior A. şi Neculai A. sunt şi acum angajaţi la Inspectoratul de Jandarmi Mureş, respectiv Primăria Roman, deoarece instanţa nu a dat, încă, o decizie definitivă şi irevocabilă.



COMENTARII

WORDPRESS: 2
  • dan 7 ani

    dati, va rog, numele complet…sa stie tot poporul ce nerusinat s-a infruptat ani buni din bugetul platit de fiecare dintre noi si acum , invatat cu traiul bun, a trecut la o treapta superioara a furtului. RUSINE!!!

  • johny 7 ani

    http://www.jandarmeriamures.ro/declaratii_avere/2013/Amargheoalei%20Alior.pdf
    Din declaratia de avere nu reiese ca are bunuri pe numele lui, nici el si nici doamna. Daca au avut complici in banca… sa plateasca cei din banca!