Credincioşii sărbătoresc Buna Vestire

Vineri, 25 martie, credincioşii ortodocşi şi catolici sărbătoresc Buna Vestire. Este prima sărbătoare confirmată în documente dintre sărbă­torile Maicii Domnului. Cei care ţin post au dezlegare la peşte. În toate bisericile se oficiază slujba Sfintei Liturghii, în amintirea momentului când Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit-o pe Sfânta Fecioară că ea va naşte pe Mesia. Sărbătoarea Bunei Vestiri – sau, popular, Blagovestenia – este o sărbătoare cu dată fixă, de la care începe să curgă perioada de nouă luni, până la Crăciun, cât Maria l-a purtat în pântece pe Iisus.

Data acestei sărbători a variat. În unele biserici din Apus, cum erau cele din Spania, Galia şi Milano, Buna Vestire era sărbătorită la 18 decembrie, dată păstrată până azi în ritul galican şi cel mozarab. La Roma, sărbătoarea a fost introdusă de papa Leon II, de origine siciliană şi de cultură greacă (681 – 683), la început ca o sărbătoare locală. Variaţia datei a durat în Apus până în secolul XI, când ziua de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică.

Dincolo de semnificaţia de sărbătoare religioasă, ziua de Buna Vestire este şi una încărcată de credinţe populare fără legătură directă cu religia, ci, mai mult, de convingerile străvechi bazate pe observaţiile asupra naturii. Este ziua în care se crede că încep să glăsuiască păsările. Există o superstiţie în popor care spune că, dacă te prinde primul cântat al cucului fără bani în buzunare ori fără mâncare în casă, aşa vei fi tot anul.