Crăciunul pe stil vechi

Duminică, 6 ianuarie, ruşii lipoveni sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi. Conform tradiţiei, copiii merg cu colinda în ziua de Crăciun, după slujba de la biserică.

Foto: Preotul Florin Grigorii 

Când Crăciunul a devenit deja poveste şi luminile artificiilor s-au stins, lipovenii se pregătesc de sărbătoare. După calendar, suntem în 5 ianuarie şi, pentru creştinii ortodocşi, e Ajunul Bobotezei. Pentru lipoveni, care ţin calendarul de rit vechi, e abia Ajunul Crăciunului, ultima zi de post şi de pregătire înaintea celor două săptămâni de petreceri care se vor încheia, şi la ei, cu Boboteaza şi cu Sfântul Ion.

Colinde în rusă, cu litere româneşti

Un băiat blond şi bucălat intră pe uşa bisericii de rit vechi din cartierul lipovenesc. Se îndreaptă întâi spre preot şi, ajuns în dreptul lui, fără să scoată o vorbă, atinge pământul cu mâna. Preotul îl mângâie pe creştet şi îl trimite către ceilalţi trei băieţi de seama lui, care, retraşi pe o bancă, citesc de zor, în limba rusă, dintr-o cărţulie. Cuvintele sunt ruseşti, dar scrise cu litere româneşti, pentru a le fi uşor copiilor să citească şi să înveţe pe de rost. Aflu că a cerut blagoslovenie pentru a repeta colinda de Crăciun.

Comunitatea ruşilor lipoveni din Roman numără, astăzi, 250 de suflete. Păstrează în continuare „tiparul”, blonzi cu faţa bucălată, numele cu rezonanţă rusească, dar limba rusă nu se mai vorbeşte demult în familii. A rămas doar în slujbele de la biserică, în denumirile unor mâncăruri şi în tradiţiile pe care încearcă să le păstreze. Aşa că nu există loc mai potrivit pentru copiii de lipoveni pentru a repeta colinda de Crăciun decât la biserică, într-o zi în care biserica este deschisă pentru curăţenia generală, înainte de sărbători. „Se întâmplă să se mai adune şi acasă la unul dintre ei, dar trebuie să-i urmărească şi să-i ajute unul din cei mai bătrâni, care ştiu limba. Dar au rămas tot mai puţini„, spune Ștefan Cărpuşcă, epitrop al bisericii ortodoxe de rit vechi, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”.

Conform tradiţiei, copiii lipoveni nu merg cu colinda în seara de Ajun, ci chiar în ziua de Crăciun. Dis-de-dimineaţă, lipovenii merg la biserică, la slujba de Crăciun. Cu colinda nu se merge decât după slujbă, prima casă colindată fiind cea a preotului.

„În acest fel, ei primesc blagoveştenia pentru a merge cu colinda la casele oamenilor. La noi se colindă în grup: sunt două grupuri, unul de copii mai mici, de şcoală, şi unul de liceeni şi studenţi„, spune epitropul Ștefan Cărpuşcă.

După ce vin de la biserică, lipovenii se aşează la masă. Nelipsite sunt, de pe masa de Crăciun, răcitura de porc, pe care o numesc „haladeţ”, friptura de porc la tavă, cu sos mult, căreia îi spun „jarcovea”, şi „lapşa”, o supă de pasăre, fără legume, grasă, cu tăieţei de casă. Lângă acestea îşi fac loc, însă, şi salata boeuf, dar şi mâncăruri preparate după reţete mai noi.

Colindat „la dublu”

Lipovenii spun că, oricât ar ţine la tradiţiile lor, nu se pot rupe de atmosfera generală de sărbătoare şi că împodobesc bradul de Crăciun cu mult timp înainte, încă de la Crăciunul ortodocşilor de rit nou. Și nu refuză nici invitaţiile la petrecere ale prietenilor aflaţi deja în sărbătoare, pe principiul vechi şi aplicat cu conştiinciozitate de Ștefan Cărpuşcă: „Două bătăi strică, dar două petreceri şi două mâncări – niciodată„. „Nu ne putem rupe de atmosfera de sărbătoare din această perioadă, chiar dacă la noi este încă post. Copiii noştri participă la serbările organizate în şcoli şi în grădiniţe cu prilejul Crăciunului, primesc cadouri. Îmi amintesc că această atmosferă de comuniune a existat dintotdeauna. Când eu eram copil, mergeam la colindat cu prietenii de şcoală şi, după ce mergeam şi cântam câteva ore pe la colegii care sărbătoreau Crăciunul, unde eram primiţi cu bomboane şi prăjituri, mergeam cu toţii la mine acasă. Toţi veneau cu plăcere, ştiau că mama face un lighean de cartofi prăjiţi şi tata scotea din beci felii de pepene murat, pe care noi, copiii, le ronţăiam de parcă am fi cântat la muzicuţă. Ajunşi oameni în toată firea, foştii mei colegi nu pot despărţi în amintire Crăciunul copilăriei lor de «trataţia» părinţilor mei„, îşi aminteşte Ștefan Cărpuşcă.

Din dorinţa de a păstra cât mai multe din obiceiurile vechi, preotul Florin Grigorii îşi doreşte să introducă şi câteva mai noi. Unul ar fi acela al mesei comune de după slujba de Crăciun. „Ne-am gândit ca, începând de anul viitor, după slujba de Crăciun, să stăm împreună la masă, în praznicarul bisericii, să gustăm câteva dintre bucatele tradiţionale. Ne gândim, de asemenea, să organizăm diverse activităţi prin care să atragem mai ales tinerii, să le dăm posibilitatea de a petrece puţin timp împreună, în mod plăcut, să reintroducem cursuri de limba rusă, să înfiinţăm o trupă de dansuri tradiţionale ruseşti. Este mare păcat că mulţi dintre copii nu cunosc aproape deloc limba rusă şi ştiu prea puţin despre tradiţiile ruşilor lipoveni„, a spus preotul Florin Grigorii.