Contract individual pentru ridicarea gunoiului

Primarii din judeţ au refuzat să pună o taxă pentru gunoi. Varianta tarifului, prin contract individual, se va reflecta în preţ. Cine refuză să încheie contract, va plăti taxă la primărie. Din cauza celor care nu vor plăti nici taxă și nici tarif pe bază de contract, dar vor arunca gunoiul, primarii vor fi amendați.

Nemţenii care locuiesc la case vor avea contract individual cu operatorul de salubritate, după ce Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor din Judeţul Neamţ va deveni operaţional. Schimbarea se va resimţi în mediul rural, fiindcă la oraşe operatorul are contract încheiat cu o persoană juridică: asociaţia de proprietari. Acest lucru a fost stabilit în ultima şedinţă de Consiliu Judeţean, după ce 75 de primari dintre cei 83 din județ au spus că nu vor să mai impună populaţiei o taxă pentru colectarea gunoiului şi să strângă banii de la oameni pentru a-i da, mai departe, firmei care se ocupă de ridicatul şi transportatul deşeurilor.

Înainte de aprobarea Hotărârii de Consiliu Judeţean nr.78 din 30 mai 2014, Consiliul Judeţean a cerut un punct de vedere al primarilor cu privire la modalitatea de încasare a banilor de la cetăţeni pentru plata serviciilor de salubritate. Existau două variante: taxă pe care cetăţeanul să o plătească către primărie sau tarif pe care cetăţeanul să îl plătească direct operatorului de salubritate.

Într-o adresă trimisă, în luna aprilie, de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „EcoNeamţ”, către toate primăriile din judeţ, erau precizate cele două variante, fiecare cu avantajele şi dezavantajele aferente.

„Vă prezentăm dificultăţile care ar putea să apară, în situaţia adoptării tarifului ca variantă de încasare a contravalorii serviciilor de salubritate: refuzul încheierii contractelor de salubritate din partea persoanelor fizice, imposibilitatea achitării serviciilor de persoanele fără venituri, creşterea costurilor de operare – care se va regăsi în tariful încasat de operator, din cauza necesarului de personal”, sunt câteva din incovenientele adoptării tarifului, trecute în nota de informare semnată de Vasile Șendrea, directorul executiv al EcoNeamţ. În plus, neridicarea deşeurilor (în caz de neplată) va duce la depozitarea necontrolată a acestora pe domeniul public sau privat, iar amenzile pentru mizeria de pe teritoriul unei localităţi vor afecta contul primarului.

Edilii localităţilor cunosc aceste lucruri, dar au ales, din motive diferite, să opteze pentru tarif.

„Eu plătesc de două ori către operatorul de gunoi, fiindcă ridic gunoiul de la porţile oamenilor cu tractor care aparţine Primăriei şi mă costă benzina, întreţinerea lui. În plus, acum colectez banii şi îi dau firmei; după ce va fi cu contract individual, eu nu voi mai avea legătură cu banii de gunoi, scap de o grijă”, a afirmat Vasile Baciu, primarul comunei Horia. Acesta recunoaşte că „se va ridica un pic preţul, dar asta este”. În schimb, el este convins că fiecare locuinţă ar trebui sau va primi  un container pentru depozitarea deşeurilor produse. La Horia, fiecare gospodărie plăteşte o taxă de 25 de lei pe an pentru serviciul de salubritate.

La Săbăoani, taxa este mai mare: 20 de lei pe lună, dar în comună există deja 36 de locaţii unde sunt amplasate tomberoane.

„Eu sper să nu mai fie gunoaie peste tot, fiecare să plătească pentru deşeurile pe care le produce direct către operator. Știu că această metodă are şi dezavantaje”, a spus Valeria Dascălu, primarul comunei Săbăoani. „Vecinul” ei, primarul de Gherăeşti, este printre puţinii primari care au optat pentru taxă încasată la Primărie.

„Persoanele fizice plătesc 30 de lei/an şi am comuna, cât de cât, curată. Eu nu încasez chiar toţi banii pentru salubritate, am debite, dar nu cred că varianta tarifului va fi mai bună, în condiţiile în care eu şi acum am probleme cu cetăţeni care fac modernizări în case şi duc resturile pe malul Moldovei. Iar Garda de Mediu îmi dă mie amendă, nu altcuiva”, a explicat Carol Bereşoaie.

La nivelul judeţului, din cele 83 de localităţi membre ale EcoNeamţ, 75 (90,23%) s-au pronunţat pentru aplicarea sistemului de finanţare pe bază de tarif. Celelalte opt localităţi (Bicaz, Borleşti, Gherăeşti, Hangu, Secuieni, Trifeşti, Văleni şi Vânători Neamţ) au optat pentru sistemul pe bază de taxe.

Reprezentanţii EcoNeamţ au spus că, în conformitate cu dorinţa majorităţii, operatorul va trebui să încheie contracte individuale pentru fiecare locuinţă, dar că nu se va da fiecărei gospodării o pubelă, decât dacă acest lucru se va face pe cheltuiala operatorului. Însă MasterPlanul care se implementează la nivel de judeţ prevede platforme special amenajate, aşa cum sunt cele administrate de asociaţiile de proprietari.

Cu toate acestea, primarii nu vor scăpa de tot de responsabilităţi.

„Articolul 26 din Legea nr.101/2006 privind serviciul de salubrizare al localităţilor prevede că pentru asigurarea serviciului de salubrizare se poate utiliza o taxă specială în cadrul prestaţiilor efectuate în beneficiul întregii comunităţi locale, respectiv taxe speciale în cazul prestaţiilor de care beneficiază individual fără contract. Prin urmare, consiliile locale vor fi nevoite să adopte o taxă specială, din care se va achita contravaloarea serviciilor de salubrizare pentru toţi cei care refuză încheierea contractelor individuale”, a precizat Vasile Șendrea.

Despre costurile acestui serviciu, care se vor modifica odată ce Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor va deveni operaţional, se vor cunoaşate mai multe detalii abia după ce se vor deschide ofertele operatorilor interesaţi să presteze aceste servicii în judeţul Neamţ.

Valoarea totală a proiectului judeţean privind gestionarea deşeurilor este de 42.140.956 euro, cea mai mare parte reprezentând fonduri europene nerambursabile.