Dacă Cetatea Nouă a Romanului de la Gîdinți este pierdută în uitare, conacul Bogdan, ridicat în secolul al XIX-lea și înscris în lista monumentele istorice, a trecut în proprietatea unui romașcan, managerul unei firme de impresariat artistic.
După retrocedarea clădirii, administrația publică locală a făcut demersuri către autoritățile județene pentru ca edificiul în care a funcționat Spitalul de Bolnavi Psihic să intre în patrimoniul comunității. „Am insistat pe lîngă fostul președinte al Consiliului Județean Neamț, Vasile Pruteanu, pentru ca această clădire să intre în proprietatea administrației publice locale. Intenția noastră a fost să transformăm această clădire într-un azil de bătrîni, de care să beneficieze persoanele în vîrstă din întreg județul Neamț, avînd în vedere capacitatea clădirii. Cred că au existat alte interese legate de posesia acestei clădiri„, a spus Vasile Băbuță, primarul comunei Gîdinți.
Clădirea a fost cumpărată în 2008 de romașcanul Sorin Ovidiu Fărcășel. Pînă la intrarea în posesie a clădirii, romașcanul s-a ocupat de administrarea acesteia. „Auzisem că destinația clădirii ar fi cea de hotel de cinci stele pentru organizarea unor partide de vînătoare cu circuit închis, dar nu știm dacă ceea ce a declarat va fi și în realitate„, a spus primarul comunei Gîdinți.
Boierul Bogdan a construit conacul și biserica
Conacul Bogdan a fost construit de boierii Dimitrie și Georgeta Bogdan, cei care au ridicat între 1806 – 1812 și Biserica „Sfîntul Dumitru”, în interiorul căreia se află înmormîntați cei doi ctitori. Familia Bogdan se trăgea dintr-o veche familie boierească din Moldova, cunoscută din secolul al XVI-lea.
După 1945, conacul boieresc a fost confiscat de comuniști, iar boierul Gheorghiu, unul dintre urmașii boierului Bogdan, a emigrat în Elveția. În 1982, clădirea a fost transformată în unitate spitalicească, avînd o capacitate de 160 de locuri. Cele două fiice ale boierului Gheorghiu, Lucreția Diplan și Maria Gheorghiu, au înaintat, în anul 2007, o cerere de retrocedare a clădirii și a celor 50 de hectare de teren arabil moștenite. Moștenitoarele au primit zece hectare din cele 50, iar în contul celor 40 de hectare rămase au solicitat despăgubiri financiare.
Pentru cumpărarea clădirii și terenului conacului Bogdan s-a făcut o ofertă pentru Primăria Gîdinți, care viza plata unei sume de aproximativ 7 miliarde de lei vechi. Din lipsă de fonduri, Primăria Gîdinți a refuzat oferta, iar reprezentanții Prefecturii Neamț de la acea dată au considerat că, pentru reabilitarea clădirii, ar fi fost nevoie de 40 de miliarde de lei vechi. Atunci, surorile Gheorghiu au cedat acțiunea de retrocedare lui Sorin Ovidiu Fărcășel, managerul unei firme de impresariat artistic din Roman. Acesta a reușit să cumpere clădirea.
Amintiri din vremea boierilor casei
Paraschiva Florea, o bătrînă de 82 de ani, din Gîdinți, locuiește chiar lîngă conacul boieresc. Nu știe cine este noul proprietar al conacului care a început lucrările de restaurare a clădirii, pentru că nu l-a văzut niciodată, dar își aduce aminte de boierul Gheorghiu. „Locuiesc chiar lîngă conac. Boierul Gheorghiu avea o grădină mare, cu vie multă. Am lucrat la boier. Despre Bogdan se spunea că era tare zgîrcit, dar Gheorghiu era altfel. Nu trecea ziua să nu-mi plătească„, își amintește bătrîna.
Strălucirea pe care a cunoscut-o casa în timpul boierului Gheorghiu nu a impresionat-o pe bătrînă. „Noi am fost săraci și atunci, și acum. Casa boierului Gheorghiu era un palat pe lîngă casa noastră. Nu s-au schimbat cu mult vremurile. Acum nu sînt boieri? Sînt, dar eu nu mai pot munci la ei„, spune bătrîna.
Comentarii