Reprezentanţii unor ONG-uri care militează pentru reformă în administraţie au ajuns la concluzia că o comună cu mai puţin de 9.300 de locuitori nu este sustenabilă. Reforma în administraţie este aşteptată în următorii cinci ani.
Noile legi electorale, adoptate de Parlament miercuri, 6 mai – prin Camera Deputaţilor ca for decizional -, pot face culoar unei noi legi a administraţiei publice locale, iar o reformă în administraţie ar însemna şi o restructurare la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. Informaţia a fost dezvăluită – în cadrul unei întâlniri de informare cu privire la modificările aduse de noile legi electorale – de reprezentantul unui ONG care a militat pentru modificarea acestor legi în sensul unei deschideri către mai mulţi cetăţeni care vor să se implice în politică la nivel local.
„Ar fi minunat dacă am avea un proces legislativ similar pe reforma administraţiei locale, care să ne ducă către comasare. Pentru că, dintr-o discuţie pe care am avut-o anul trecut într-o întâlnire cu primari din judeţul Suceava, am ajuns, cu creionul pe hârtie, la concluzia că o localitate, dacă nu are cel puţin 9.300 de locuitori – rotunjit la 10.000 de locuitori -, nu e sustenabilă prin prisma taxelor şi impozitelor locale. În România nu există decât 14 comune care au mai mult de 10.000 de locuitori. Nu există niciun oraş în România de 50.000 de locuitori, iar municipii de 100.000 de locuitori sunt foarte puţine. În ţară sunt aproximativ 3.200 de unităţi administrativ-teritoriale, iar 1.114 dintre ele au mai puţin de 2.000 de alegători. Iar acolo, la alegerile locale se prezintă cam 1.000 de alegători, consilierii locali ajungând să fie aleşi cu 100 de voturi. Tot modelul acesta, al noilor legi electorale, este gândit ca să lase loc, în viitor, spre 2020, ideii de comasare a comunelor, să fie sustenabile din punct de vedere financiar şi să aibă o reprezentare suficient de clară”, a declarat Codru Vrabie, reprezentant Funky Citizens.
Ideea comasării comunelor nu este pe placul tuturor. „Nu o consider o iniţiativă bună. Administraţia nu va mai fi aproape de cetăţean. În plus, o comună cum e Pânceşti, chiar dacă ar avea 10.000 de locuitori, tot nu ar fi mai bogată, pentru că nu avem resurse locale. Trebuie găsite modalităţi de creare a locurilor de muncă, nu să facem modificări care nu vor duce, în opinia mea, nici măcar la scăderea cheltuielilor”, a afirmat Augustin Holmanu, primarul comunei Pânceşti.
Există, însă, şi păreri în favoarea acestei idei. „Din punct de vedere financiar, soluţia comasării este corectă. Problema se pune la adresabilitatea faţă de cetăţean, fiindcă oamenii nu vor accepta uşor ideea ca centrul comunei să fie mutat şi să fie mai departe de ei. Cred că pentru o adeverinţă, pentru plata unui impozit, ar trebui să existe mai multe centre, în cazul în care se unesc mai multe comune. Dar o comasare ar fi bună, dacă ar însemna şi mai mulţi angajaţi în administraţie. Acum, nu am voie să angajez mai mult personal, dar fac treaba tuturor instituţiilor deconcentrate, fiindcă de la Primărie se cer tot fel de centralizări, rapoarte şi situaţii”, a spus Laurenţiu Todireanu, primarul comunei Stăniţa.
Politicienii locali au recunoscut, de mai multe ori, necesitatea unei reforme în administraţia publică, din cauză că multe comune mici au nevoie, pentru supravieţuire, de bani de la bugetul central, dar niciun partid nu şi-a asumat, până acum, o asemenea iniţiativă care duce la pierderea de capital politic.
Comentarii