Ciudăţeniile de pe stemele comunelor

Mai mult de 12 ani le-au trebuit romaşcanilor să-şi aleagă simbolurile de pe stema localităţii

Alegerea simbolurilor de pe stema localităţilor este o procedură de durată, în care primarii propun şi Comisia de Heraldică dispune.

Începând din anul 2003, odată cu apariţia Hotărârii de Guvern nr. 25, Consiliul Judeţean Neamţ se chinuie să impună comunelor din judeţ introducerea unor steme care să simbolizeze, într-o formă concentrată, tradiţiile istorice, precum şi realităţile economice şi social-culturale locale, specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.

Vreme de mai bine de un deceniu, Primăria Roman a dus o luptă crâncenă pentru alegerea simbolurilor de pe stema localităţii, noua stemă oficială a municipiului Roman fiind adoptată în 2010.

După exemplul Romanului, primarii din comunele din zonă s-au preocupat, începând din 2008, de realizarea stemelor unităţilor administrativ-teritoriale pe care le conduc.

Cei care nu au putut identifica simboluri din istoria, specificul şi tradiţiile aşezărilor pe care le păstoresc, au apelat la firme specializate. Din cele 28 de comune din zona limitrofă a Romanului, niciuna nu se poate mândri cu stemă. De vină nu sunt doar banii sau proiectele urgente ale primarilor, ci şi propunerile acestora, un amestec bizar de copac, oaie şi plug, doar pentru că asta au în comună.

Capul de mistreţ, simbolul oficial al Romanului

Mai mult de 12 ani le-au trebuit romaşcanilor să-şi aleagă simbolurile de pe stema localităţii. Stema oraşului a fost, în tot acest timp, motiv de gâlceavă atât între consilieri şi primarii Romanului, cât şi între aceştia din urmă şi experţii în heraldică. Pe stema municipiului Roman, compusă dintr-un scut cu margini rotunjite, se află o coloană murală de argint cu cinci turnuri crenelate, ce simbolizează rangul de municipiu, precum şi un cap de mistreţ de culoare aurie, cu doi colţi de argint, pe fondul roşu al scutului. Până în anul 2008, administraţia locală a încercat să elimine de pe viitoarea stemă a oraşului capul de mistreţ, însă specialiştii în heraldică au susţinut că zona Romanului – capitală a Moldovei de Jos – reprezenta un ţinut de vânătoare voievodal, respectiv regal, şi avea drept stemă capul de mistreţ.

Deşi mistreţul de pe stema Romanului era la un pas de a fi „sacrificat” sub pretextul că „Noi nu suntem mistreţi!”, stema a fost aprobată.

Șase cruci şi butoiul, propunerea comunei Boghicea

Demersurile primarului comunei Boghicea, Eugen Mihai, pentru realizarea stemei unităţii administrativ-teritoriale pe care o gestionează durează din anul 2008. Iniţial, Consiliul Local din Boghicea a propus ca stema să cuprindă cele şase lăcaşe de cult de pe teritoriul comunei (care să arate credinţa locuitorilor şi buna

Demersurile primarului din Boghicea pentru realizarea stemei comunei durează din anul 2008

convieţuire dintre ortodocşi şi romano-catolici), un plug (care să reprezinte activitatea agricolă a zonei) şi un butoi (care să simbolizeze un vechi meşteşug – butnăritul – ce nu s-a pierdut, în ciuda trecerii timpului).

„Cei de la Comisia de Heraldică au spus să eliminăm plugul de pe stemă, pentru că este prea banal, agricultura fiind prezentă în orice comunitate rurală”, a explicat primarul comunei Boghicea. Reprezentarea unei biserici pe stemă nu constituie un semn heraldic, ci un desen, au spus specialiştii de la Comisia de Heraldică.

„În final, a rămas să înlocuim cele şase biserici cu şase cruciuliţe”, spune primarul Mihai.

În privinţa reprezentării butoiului, primarul comunei Boghicea s-a aflat în faţa unei situaţii pe care nu a anticipat-o. La întâlnirea cu reprezentanţii Comisiei de Heraldică, colegii primari i-au atras atenţia lui Eugen Mihai că butoiul pe care îl pune pe stemă ar putea duce cu gândul că locuitorii comunei Boghicea au viciul beţiei. Atins în punctul sensibil, primarul Mihai a sărit ca ars:

„Dacă pe stema Romanului este un cap de mistreţ, trebuie să-i vedem altfel pe romaşcani?!”

Consiliul Local Săbăoani a votat recent varianta finală a stemei comunei

Spice de grâu şi înger de aur, pe stema comunei Săbăoani

Consiliul Local Săbăoani a votat varianta finală a stemei comunei, dar răspunsul final va fi dat de Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie Neamţ. Stema cuprinde un scut triunghiular, o coroană murală cu turn crenelat, care semnifică faptul că localitatea are rang de comună, spice de grâu, ce simbolizează activitatea agricolă specifică zonei, şi un înger de aur care reprezintă patronul spiritual al comunei şi credinţa localnicilor.

Oaia, strugurele şi pomul fructifer, pe stema comunei Oniceni

Stemele comunelor reprezintă imaginea lor şi în afara ţării, acesta fiind unul dintre motivele pentru care specialiştii în heraldică nu avizează orice propunere de stemă.

Demersurile administraţiei publice locale de la Oniceni sunt la început, dar aleşii locali caută simboluri pentru viitoarea stemă. „Locuitorii comunei sunt crescători de animale, în special de ovine.

Pe site-ul comunei Oniceni apare, deocamdată, stema judeţului Neamţ

Totodată, comuna Oniceni a fost o zonă pomi-viticolă importantă. Ca urmare, cele mai potrivite simboluri pentru comuna noastră sunt oaia, strugurele şi pomul fructifer”, spune Ioan Duminică, primarul comunei Oniceni.

Comuna Bahna propune ca pe stemă să fie reprezentat un stejar în vârstă de 500 de ani, declarat monument al naturii, un spic de grâu şi un cap de taur, în vreme ce comuna

Pe site-ul comunei Bahna apare, deocamdată, stema României

Pânceşti propune simboluri precum ţăranul, plugul şi pomul fructifer.

Varianta finală a stemei unităţii administrativ-teritoriale se stabileşte prin hotărâre a

Consiliului Judeţean. După primirea avizului, proiectele stemelor vor fi aprobate de Comisia Naţională de Heraldică, iar guvernul va emite o hotărâre pentru ca stema să devină operaţională.