Căsătorie din dragoste de paşaport

Un cetăţean egiptean s-a căsătorit în Neamţ, sperând să obţină cetăţenia română şi să poată pleca, apoi, într-o ţară din Uniunea Europeană. Căsătoria de convenienţă a fost depistată de lucrătorii Biroului pentru Imigrări Neamţ. În judeţul Neamţ sunt 1.100 cetăţeni străini.

Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, România a devenit o „rampă de lansare” pentru cei care căutau o cale mai simplă de a deschide „uşile” ţărilor în care străinii nu erau primiţi cu uşurinţă. Căsătoria cu un cetăţean român, încheiată pe teritoriul României, reprezintă primul pas pentru obţinerea dreptului de rezidenţă şi, de aici, a cetăţeniei române. Judetul Neamţ nu face excepţie de la regulă. În 2013, la Biroul pentru Imigrări Neamţ au fost înregistrate 187 de cereri de prelungire a dreptului de şedere pentru reîntregirea familiei. În primele zece luni din 2014, au fost depuse 139 cereri de prelungire a dreptului de şedere temporară. 89 dintre acestea aveau drept scop reîntregirea familiei. Cele mai multe cereri au fost depuse de cetăţeni moldoveni (40), turci (10), egipteni, sirieni şi indieni – câte 4, în 2014, raportul fiind asemănător şi în anii precedenţi. Două cereri depuse anul trecut şi o cerere din 2014 au fost respinse, fiind trecute de specialiştii din cadrul Biroului pentru Imigrări Neamţ în categoria căsătoriilor de convenienţă. Căsătorii din dragoste de… paşaport.

Căsătoria, bilet de liberă trecere

În cursul anului 2014, un cetăţean egiptean a încercat să se căsătorească în Neamţ, în speranţa că va obţine în curând şi cetăţenia română. Pentru că au existat suspiciuni că ar fi vorba doar despre o căsătorie de convenienţă, cei doi soţi au fost invitaţi la un interviu, menit să verifice soliditatea relaţiei dintre cei doi.

„La 23 septembrie 2014, un cetăţean egiptean a depus, la sediul biroului nostru, o cerere de prelungire a dreptului de şedere temporară în România, în calitate de membru de familie al unui cetăţean român. Acesta a prezentat un certificat de căsătorie eliberat de autorităţile române. Conform procedurilor, cei doi soţi au fost invitaţi la interviu, însă de venit a venit doar cetăţeanul egiptean, motivând că soţia sa, cu domiciliul în alt judeţ, nu s-a hotărât încă să se mute în Neamţ. Din cercetările ulterioare, am aflat că cei doi soţi nu locuiesc împreună, deci coabitarea matrimonială nu există. Soţia cetăţeanului egiptean a recunoscut, apoi, că s-a căsătorit la rugămintea unui cunoscut, că a primit o sumă de bani pentru aceasta şi că, iniţial, nu a ştiut la ce îi foloseşte străinului certificatul de căsătorie. Aceasta a mai declarat că nu are şi nu a avut o relaţie conjugală cu străinul şi nu au locuit niciodată împreună. Ulterior, a aflat că cetăţeanul egiptean poate obţine un drept de şedere în România în baza certificatului de căsătorie cu un cetăţean român, s-a speriat de eventualele consecinţe legale şi a refuzat să-l mai susţină în demersul prelungirii dreptului de şedere şi a interviului în faţa autorităţilor române”, a spus comisar şef Mihai Sescioreanu, şeful Biroului pentru Imigrări Neamţ.

Cetăţeanului egiptean i s-a refuzat prelungirea dreptului de şedere temporară în România, eliberându-i-se o decizie de returnare valabilă 30 de zile, termen în care acesta este obligat să părăsească teritoriul României. În caz contrar, acesta va fi returnat forţat în ţara de origine.

În cursul anului 2013, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) au fost depistate 37 de căsătorii de convenienţă, cele mai multe în Bucureşti şi în judeţele Dolj, Cluj, Prahova şi Iaşi. Străinii care s-au căsătorit cu persoane din România, pentru a putea, astfel, să ajungă fără viză în Uniunea Europeană, provin din Nigeria, Egipt, Bangladesh, Turcia, Sudan, Republica Dominicană, Pakistan, Iordania, Maroc, Liban, Ghana, Camerun, Tunisia, Ucraina, Republica Moldova şi Albania.

„În majoritatea cazurilor, străinii au luat legătura cu româncele prin intermediul site-urilor de socializare. După căsătorie, proaspeţii soţi pleacă, de obicei, la muncă în ţări din Uniunea Europeană. Pentru a preveni astfel de situaţii, căsătoriile dintre cetăţeni români şi străini care nu provin din ţări ale Uniunii Europene sunt verificate de ofiţerii IGI, cu ajutorul unui ghid realizat cu sprijinul unei echipe de experţi olandezi”, a precizat comisarul şef Mihai Sescioreanu.

1.100 de străini în Neamţ

În evidenţa Biroului pentru Imigrări Neamţ sunt înregistraţi aproximativ 1.100 străini. Dintre aceştia, aproximativ 350 provin din state aparţinând Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European. Ceilalţi străini proveniţi din state terţe se împart în două mari categorii: străini cu drept de şedere temporară, 600, şi străini cu drept de şedere pe termen lung, 100. Cei mai mulţi străini provin din Republica Moldova, 381, urmaţi de italieni, 235, turci, 109, şi ucrainieni, 49. În funcţie de scopul şederii pe teritoriul României, cei mai mulţi străini sunt membrii de familie ai unor cetăţeni români (soţ, soţie, copii, părinţi), urmaţi de cetăţenii moldoveni înscrişi în unităţile de învăţământ şi de străinii angajaţi în muncă.