De zece ani, familia Gheţ face produse de panificaţie pe care le vinde în comunele Gherăeşti, Boteşti, Săbăoani şi în Roman. Participarea la târguri, la Braşov sau la Paris, constituie un schimb util de experienţă.
Hărnicia locuitorilor comunei Gherăeşti se poate vedea din aspectul satelor. Case frumoase, construite după proiecte occidentale, au răsărit în toate cele trei sate ale comunei – Gherăeşti, Teţcani şi Gherăeştii Noi, cele mai multe dintre acestea fiind ridicate cu banii câştigaţi de localnici în străinătate. Unii, puţini la număr, au preferat să rămână în sat şi să-şi încerce norocul într-o afacere. Printre aceştia, se numără Iulian Gheţ, în vârstă de 50 de ani. El a avut curajul să investească într-o brutărie a fostului CAP. Brutăria şi magazinele de desfacere deschise în comunele Gherăeşti, Boteşti, Săbăoani şi din Roman au oferit şanse pentru 60 de oameni să primească un loc de muncă.
Din fabrică în mină, pentru o viaţă mai bună
Înainte de 1990, Iulian Gheţ a lucrat la Întreprinderea de Țevi din Roman, ca laminator. Banii pe care îi câştiga erau prea puţini pentru nevoile sale, mai ales că era la început de drum:
„După un an de la căsătorie, purtam aceeaşi pereche de pantaloni, iar soţia aceeaşi fustă”, povestește Iulian. Nemulţumit după ce a tras linia şi a adunat banii, Iulian Gheţ a lăsat fabrica pentru munca la mină.
„Nu-mi este teamă de muncă. În doi ani şi jumătate de lucru sub pământ, am câştigat bani cât pentru două maşini”, îşi aminteşte Iulian Gheţ. A venit Revoluţia şi a fost pus în faţa altei decizii. Perioada de după evenimentele din 1989 a însemnat ani de căutări.
„Dacă şansa de a pleca în străinătate ar fi venit înainte de 1990, cu siguranţă nu m-aş mai fi întors în România. Conjunctura a făcut să ajung să lucrez la sârbi şi la nemţi pentru câteva luni. Am renunţat, după scurt timp, să stau printre străini, pentru că am considerat că pot face şi eu ceva la mine acasă”, spune bărbatul.
„Primul cuptor de pâine a fost dat oamenilor de pomană”
Familia Gheţ produce de zece ani produse de panificaţie în Gherăeşti.
„Am început cu magazinul mixt de peste drum de primărie. Cel mai bine mergea pâinea, pe care o aduceam de la diverşi furnizori. Apoi, am cumpărat un alt magazin «pe vale». Cum brutăria CAP-ului era părăsită, am decis să o cumpărăm şi să facem noi pâinea”, a spus proprietarul brutăriei. Fără ajutorul rudelor, spune Iulian Gheţ, nu ar fi putut face faţă cheltuielilor pentru dotarea brutăriei.
„Am plecat de la învăţătura creştină: «Toţi să fie unul». Nu a fost uşor, dar am învăţat din mers. Am adus specialişti, utilaje, astfel că acum suntem dotaţi în proporţie de 95%. Primul cuptor de pâine a fost dăruit clienţilor de pomană. Este un obicei al nostru ca, atunci când scoatem un produs nou pe piaţă, să-l oferim oamenilor fără nicio pretenţie bănească”, a explicat întreprinzătorul.
Pâinea de la Gherăeşti este produsă tradiţional, cu maia, după o reţetă de la Târgu Secuiesc. Pe lângă pâine, salariatele brutăriei trudesc cozonaci pentru diverse evenimente de familie, la marile sărbători din an, covrigei, dar şi pufuleţi, pentru producerea cărora Iulian Gheţ dispune de o linie de producţie în valoare de 70.000 de euro.
Deşi piaţa este saturată cu produse de panificaţie, iar concurenţa este acerbă, pâinea produsă la Gherăeşti are mare căutare. Proprietarul brutăriei este la curent cu toate noutăţile din domeniu.
„Particip la toate târgurile internaţionale de profil din ţară şi din străinătate. Am fost la târguri la Braşov şi la Paris, în această primăvară. Aceste întâlniri reprezintă un schimb util de experienţă, se analizează provocările majore cu care se confruntă acest domeniu”, a spus Iulian Gheţ.
Întreprinzătorul nu poate spune cum privesc localnicii reuşita sa.
„Nu ştiu gura târgului. Se ştie că Isus Cristos a fost răstignit de poporul său”, a spus bărbatul. Cert este că activitatea comercială are mai mult profit în comunele vecine şi în Roman decât în comuna natală.
Toată familia Gheţ ajută la brutărie
Primul cuptor modern a însemnat o cheltuială de 20.000 de euro. La acesta s-a adaugat cuptorul pe vatră, în valoare de 60.000 de euro, precum şi malaxoare, dospitoare, un cuptor special pentru coacerea cozonacului, feliatoare.
„Pierderile sunt foarte mari. Noi plătim totul – utilaje, energie, materie primă – cu valoarea din afară, dar preţul produselor nu va acoperi niciodată cheltuielile. Străinătatea ne vrea săraci. Ne-am transformat în sclavi pe ogorul nostru. Nemulţumirea mea este că nu putem oferi salarii corespunzătoare”, a explicat întreprinzătorul.
Toată familia Gheţ îşi dă concursul la bunul mers al afacerii.
„Soţia este cea care îmi demonstrează, cu cifre, dacă este momentul să investim sau trebuie să mai aşteptăm. Pe copii i-am învăţat cu munca de mici. Știu să preţuiască banul. Totul a fost transparent în familia noastră. Când ne-au cerut ceva şi nu le-am putut oferi, le-am pus banii pe masă şi le-am explicat ce cheltuieli avem de făcut. Fata este inginer în domeniul alimentaţiei şi face un master în domeniu. Băiatul a finalizat liceul şi ni s-a alăturat. Amândoi muncesc acum cot la cot cu noi”, spune Iulian Gheţ.
Iulian Gheţ are în vedere un plan îndrăzneţ.
„Am cumpărat un depozit cu un teren în suprafaţă de 70 de ari, pe care aş dori să amenajez o cofetărie sau un bar select cu discotecă, ceva deosebit, care nu mai există în zonă sau chiar în Roman. Este un proiect care necesită foarte mulţi bani, pentru care mă gândesc să întocmesc un proiect cu finanţare europeană”, a explicat întreprinzătorul din Gherăeşti.










Comentarii 0
Discuția cititorilor despre acest articol