Prima paginăActualitate

Biserica însuflețește agricultura: Preoții propovăduiesc accesarea de fonduri europene

Dimensiune text

Ministerul Agriculturii și Patriarhia Română au încheiat un protocol prin care preoții vor trebui să promoveze proiecte pentru dezvoltarea agriculturii. La sfârșitul slujbelor, preoții vor informa enoriașii în legătură cu accesarea fondurilor europene.

 

Foto: Preotul Mihăiță Popovici este pasionat de apicultură din tinerețe

 

Indiferent cât au obținut din agricultură, țăranii au mulțumit întotdeauna lui Dumnezeu. „Dumnezeu îți dă, Dumnezeu îți ia” pare să fie mulțumirea, dar și consolarea oamenilor. Pentru a veni în sprijinul lor, preoții de la sate sunt chemați să susțină agricultura. La finalul fiecărei slujbe, oamenii în sutană vor prezenta măsurile de sprijinire a agriculturii, cum ar fi „instalarea tinerilor fermieri” și „înființarea fermelor familiale”.

Măsura vine în urma unui protocol încheiat luni, 13 mai, între Ministerul Agriculturii și Patriarhia Română. Protocolul a fost încheiat pe o perioadă de un an și se va prelungi printr-un act adițional. În această perioadă, preoții nu vor fi remunerați.

Cum preoții își pregătesc dinainte predicile pe care le susțin în fața credincioșilor în zi de sărbătoare, ei vor fi nevoiți să mai pregătească o temă, și anume să se informeze cu privire la noutățile în domeniul accesării fondurilor europene. „În protocol se specifică foarte clar: preotul va trebui să informeze populația la finalul slujbei despre ajutoarele din agricultură sau despre cererile pe care trebuie să le completeze. Această informare nu ar trebui să dureze mai mult de cinci minute”, a declarat Daniel Butănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, preotul Constantin Stoica, vede avantajul principal al acestui protocol: „În zona rurală, preotul este printre intelectualii satului și enoriașii îi cer sfatul cu privire la diverse probleme”.

 

Preoții, intermediari între țărani și instituțiile agricole

 

Arhiepiscopia Romanului și Bacăului consideră că preoții sunt interesați să sprijine tinerii de la sate. „Nădăjduim ca, prin acest protocol, să contribuim la dezvoltarea comunităților rurale, să consolidăm valorile noastre românești. Biserica Ortodoxă Română s-a implicat dintotdeauna în viața comunității, nu doar în plan spiritual, ci și în plan cultural și social. Preoții sunt interesați să ajute tinerii de la sate să se implice în dezvoltarea agriculturii”, a spus preotul Constantin Gherasim, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.

Reprezentanții în teritoriu ai Ministerului Agriculturii spun că proaspătul protocol este binevenit. „Protocolul reprezintă un sprijin pe care îl primim în informarea populației, în special a celei de la sate, în promovarea măsurilor luate de Ministerul Agriculturii. Faptul că acest protocol a fost încheiat cu Patriarhia Română este benefic pentru noi, deoarece este știut faptul că tot ce se întâmplă într-o comunitate rurală se discută la biserică”, a precizat Petrică Viorel Ilisei, directorul Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (OJPDRP) Neamț.

Acesta a mai precizat că preotul nu trebuie să prezinte țăranilor  detalii tehnice despre finanțări, ci să se constituie într-un intermediar între aceștia și OJPDRP Neamț. „Preoții le pot furniza oamenilor informațiile generalee despre accesarea fondurilor europene. Aceste discuții pot trezi curiozitatea localnicilor, iar preoții ni-i pot recomanda pe cei care sunt cu adevărat interesați să investească în agricultură”, a spus directorul OJPDRP Neamț.

Atenția sătenilor trebuie îndreptată, spune directorul Petrică Viorel Ilisei, înspre înființarea fermelor familiale. „Măsura 121 va exista și în noul program al PNDR – Programul Național pentru Dezvoltare Rurală. Noutatea constă în aceea că oricine va accesa această Măsură nu trebuie să-și mai facă probleme în privința cofinanțării. Ministerul Agriculturii va crea un fond pentru cofinanțare, astfel încât solicitanții să nu mai fie nevoiți să se împrumute de la bănci pentru a suporta contribuția financiară proprie pe care trebuie să o aducă în vederea implementării proiectului. Această cotă poate ajunge, de exemplu, până la 70%, dacă solicitantul are o vârstă de până la 40 de ani, vine dintr-o zonă considerată defavorabilă și își propune să producă energie regenerabilă”, a spus directorul OJPDRP Neamț.

Transmiterea informațiilor, spune directorul Ilisei, ține în principal de implicarea fiecărui preot în viața comunității și de abilitatea acestuia de a le face cunoscute.

 

Preoți implicați în agricultură

 

Fără să fi accesat fonduri europene, câțiva preoți din Protopopiatul Roman au făcut o pasiune din creșterea albinelor.

Un preot cu vechime în apicultură este Mihăiță Popovici, parohul Bisericii „Precista Mică” din Roman. „Apicultura a fost una dintre marile pasiuni din tinerețe. Am devenit apicultor din vremea când eram preot de țară. Am făcut și cursuri de apicultor agreate de Uniunea Europeană. Abia în a doua parte a activității mele ca preot, apicultura a devenit terapie. Am redescoperit natura. Ești mai aproape de Dumnezeu în mijlocul naturii”, a spus părintele Mihăiță Popovici.

Inițial, părintele Popovici a vrut să acceseze fonduri europene. Numărul mic de familii de albine pe care îl deține, față de cel prevăzut de condițiile proiectului, a făcut ca tentativele acestuia să nu fie încununate de succes. Atunci, părintele Popovici s-a gândit la o asociere. A transmis invitația de a se ocupa de albine și tânărului său coleg, preotul Cătălin Crețu, din Parohia Secuienii Noi.

În familia preotului Florin Țuscanu, parohul Bisericii „Sfântul Vasile cel Mare” din Roman, secretele albinelor au fost descifrate și aprofundate de soția sa, Mihaela. După cinci ani de practică și de studiu, a ajuns să gestioneze 25 de familii de albine.

Creșterea albinelor nu este o ocupație recentă în rândul preoților. Tânărul preot Daniel Lefter (comuna Ruginoasa), preoții Sînică Palade (sat Cotu-Vameș) și Mihai Florea (sat Boghicea) sunt apicultori cu experineță.

Toți aceștia pot transmite enoriașilor dorința de a pune pe picioare un proiect în domeniul agriculturii.

 

Protocoalele vin, efectele se lasă așteptate

 

Și alte ministere au semnat protocoale cu Patriarhia Română. Unul dintre acestea a fost încheiat pe 24 aprilie 2012, între Ministerul Educației, Ministerul Administrației și Internelor și Patriarhia Română pe o durată de trei ani. Protocolul, încă în vigoare, prevede o implicare mai activă a dascălilor și preoților în activitățile educative și sociale, dar și folosirea școlilor dezafectate. Practic, prin acest acord, în clădirile care au funcționat ca școli, dascălii și preoții ar fi trebuit să desfășoare activități cu elevii.

A trecut deja un an și nicio școală închisă prin comasare nu a consemnat vreo activitate. Unele dintre fostele școli sunt pe cale să se dărâme. În cele neafectate de timp și de intemperii, dascălii și preoții nu s-au călcat în picioare pentru desfășurarea vreunei activități, conform protocolului.

În comuna Dulcești, de exemplu, școlile din satele Brițcani, Cârlig, Corhana, Poiana și Roșiori au fost desființate, iar copiii au fost aduși să învețe la Dulcești. „Nu a existat nicio solicitare pentru desfășurarea de activități cu elevii în școlile părăsite. Aceste clădiri arată bine, nu sunt degradate. Pot fi folosite în orice moment. Nu putem da o altă destinație acestor clădiri. Ca urmare, administrația locală este cea care  trebuie să cheltuiască bani pentru întreținerea lor”, a precizat Mihai Michiu, primarul comunei Dulcești.

[sam id=”3″ codes=”true”]

Partajează articolul

COMENTARII

WORDPRESS: 1
  • sam 8 ani

    in ROMANIA de investitii in autostrazi se ocupa un avocat,de sanatate se ocupa un contabil si de fonduri europene se ocupa popii.cum dracu sa mearga treaba???