Prima paginăTimp liber

Bâlciul din Roman a împlinit 160 de ani

Dimensiune text

Despre începuturile iarmarocului la Roman aminteşte, într-o lucrare, George Radu Melidon. Academicianul profesor doctor Doru Mihăescu explică diferențele dintre iarmaroc și bâlci.

Luni, 29 iulie, bâlciul anual revine la Roman. Profesor doctor Doru Mihăescu, membru al Academiei Române, ne amintește că George Radu Melidon descrie începuturile iarmarocului într-o naraţiune de călătorie, apărută în 1857, intitutulată „De la Iaşi la Roman”: „De vreo patru ani, s-au urcat a se tâmpina o asemine nevoie prin înfiinţarea unui iarmaroc, care se ţine la 7 august. Acest iarmaroc e încă prea tânăr pentru a produce rezultate simţitoare, însă el promite multe, căci aşa cum urmează, între 20 iulie şi 15 august, ar atrage o parte traficul mărfurilor iarmarocului celui mare, din Fălticeni (…) Iarmarocul din Roman, însă, favorit (n.r. – favorizat) de înlesnirea liniei de şose a Siretului, e ceva mult pentru viitorul său”, scrie George Radu Melidon.

„Ne aflăm la 160 de ani de la începutul istoriei romaşcane a acestui important eveniment anual, în care Melidon îşi punea, la vremea respectivă, atâtea speranţe. De la acel «încă prea tânăr» iarmaroc de atunci, până la bâlciul din zilele noastre, lucrurile s-au schimbat sensibil, în multe privinţe. S-a schimbat de câteva ori locul desfăşurării evenimentului: de la cel din apropierea «drumului mare» al Moldovei, al căii ferate şi al gării, situat între parcul de astăzi şi stadionul vechi, la cel de «obor», unde se află acum Fabrica Smirodava şi un supermarket, la cel de pe locul stadionului Moldova şi, în sfârşit, la cel din momentul de faţă”, explică profesor doctor Doru Mihăescu, membru al Academiei Române.

Atmosfera iarmarocului de altădată

Bâlciul de astăzi nu mai are nimic din atmosfera de odinioară. „…de la sutele de care şi căruţe de tot felul, venite din satele ţinutului şi ale judeţului Roman, din ţinuri ori judeţe vecine sau chiar de mult mai departe, care împânzeau străzile, uliţele, curţile şi ogrăzile oraşului, aducând o fascinantă lume pestriţă – marcată, deopotrivă, de imaginea spectacolului şi însemnătatea practică a evenimentului -, mulţime în care se amestecau nu numai «haina nemţească» cu albul portului popular de sărbătoare, dar şi produsele industriei urbane cu cele ale industriei casnice ţărăneşti, în acelaşi timp utilitare şi artistice, la realităţile din zilele noastre”, spune profesorul Doru Mihăescu.

Trecerea de la iarmaroc la bâlci

Denumirea de iarmaroc a ajuns în Moldova prin Polonia şi Galiţia. Cuvântul iarmaroc, cu sensul de târg anual, denumea un corespondent local al respectivului eveniment central-european, în vreme ce termenul de bâlci a fost utilizat, iniţial, cu sensul de procesiune religioasă, de sărbătoare populară din ziua respectivă. „Sub influenţa unificatoare, dar nu întotdeauna benefică a limbii literare, cuvântul «bâlci» s-a impus, în bună măsură, în Moldova dintre Prut şi Carpaţi, făcând să devină tot mai greu inteligibil începutul unui vechi şi tulburător cântec local, legat tocmai de acel – pe atunci atât de important şi plin de semnificaţii – eveniment: «Hai, mamă, la iarmaroc, / Hai, de-mi cumpără noroc!»”, explică profesorul Doru Mihăescu.

Partajează articolul
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

COMENTARII

WORDPRESS: 1
  • Romascan 8 ani

    Atmosfera de acum fata de cea odinioara ,este ca acum ,domneste tiganimia.