Roman, Neamț
Căutare site

Aproape totul despre alegerile locale din 5 iunie. Pe cine votăm şi cum votăm

Aproape totul despre alegerile locale din 5 iunie. Pe cine votăm şi cum votăm

 

cabina vot alegeriZiarul de Roman îşi asumă rolul de a informa populaţia cu drept de vot asupra a principalelor reguli de votare la alegerile din 5 iunie. Astfel, duminica viitoare, se aleg: membrii consiliilor locale, consiliilor judeţene şi primarii. Fiecare alegător va primi 3 buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local şi unul pentru consiliul judeţean. Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Primarul se alege pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal. Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect, de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale.

Cine poate alege şi unde?

Au dreptul de a alege: cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor; cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România.

Nu pot alege: debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie şi persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţă şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă (alegătorii cetăţeni români) sau în copia de pe lista electorală complementară (alegătorii cetăţeni ai Uniunii Europene

Pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. Pot solicita urna specială şi persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă ori asupra cărora s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale, cu condiţia să domicilieze în raza teritorială a circumscripţiei electorale comunale, orăşeneşti sau municipale în care au loc alegeri.

Cu ce acte se poate vota şi care este programul

În cazul cetăţenilor români, aceştia pot vota cu: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, în cazul elevilor din şcolile militare – carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării. În cazul cetăţenilor Uniunii Europene, aceştia pot vota cu orice document valabil care le atestă identitatea.

Votarea se desfăşoară duminică, 5 iunie, între orele 7.00 şi 21.00. La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. Alegătorii care la ora 21.00 se află în localul secţiei de vot pot să îşi exercite dreptul de vot.

Prezenţa la vot este monitorizată. Calculatorul spune tot despre votant

Pentru aceste alegeri s-a introdus un sistem informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV). Astfel, la intrarea în secţia de votare, alegătorul prezintă operatorului de calculator al secţiei de votare actul de identitate şi, după caz, documentul care dovedeşte reşedinţa. Acesta va înscrie codul numeric personal în sistem, care va semnala dacă alegătorul: a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv; şi-a pierdut drepturile electorale; este arondat la altă secţie de votare; este omis din lista electorală permanentă şi a formulat o solicitare de a fi înscris în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă sau a mai votat la acelaşi scrutin.

În baza rezultatelor generate de SIMPV, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verificării actului de identitate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare ia măsurile care se impun, conform legii: opreşte de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării şi persoana care şi-a pierdut drepturile electorale; îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare la care este arondat – în cazul în care este arondat la altă secţie de votare sau nu a fost înscris în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate; înscrie în lista electorală suplimentară: persoanele care au făcut cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reşedinţă în străinătate, omise din lista electorală permanentă; cetăţenii români înscrişi în Registrul electoral care şi-au schimbat domiciliul sau reşedinţa în străinătate după expirarea termenului legal de înscriere; personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, secţiilor consulare şi institutelor culturale din străinătate; membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare; operatorii de calculator din străinătate, dacă au domiciliul sau reşedinţa în străinătate; candidaţii, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală externă; militarii, poliţiştii şi personalul civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate.

Cum se desfăşoară procedura de votare?

După ce prezintă actul de identitate operatorului de calculator, alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară, primeşte buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduce în urnă, având grijă ca acestea să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Alegătorul restituie preşedintelui ştampila cu menţiunea „VOTAT”, iar acesta o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului

Cine semnează în lista electorală în locul alegătorului care nu ştie sau nu poate să semneze?

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.

Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un însoţitor ales de el. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

Comentarii 0

Discuția cititorilor despre acest articol

Adaugă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.