Roman, Neamț
Căutare site

”Actualitatea principiului aplicării legii penale mai favorabile este incontestabilă”

Declarația a fost făcută de senatorul Ioan Chelaru, președinte al Uniunii Juriștilor din România (UJR), la conferința dedicată aniversării a 150 de ani de la înființarea Senatului. Senatul României, împreună cu Înalta Curte de Casație  și Justiție, Uniunea Juriștilor din România și Academia Română – Institutul de cercetări juridice “Acad. Andrei Rădulescu” – a organizat marţi, 14 octombrie, dezbaterea știintifică cu tema

„Implicații teoretice și practice în legătură cu aplicarea legii penale mai favorabile”.

Evenimentul organizat la Palatul Parlamentului continuă seria acţiunilor organizate cu ocazia aniversării a 150 de ani de la înființarea instituţiei.

Lucrările Conferinței au fost deschise de senatorul Ioan Chelaru,  vicepreședinte al Senatului și președintele Uniunii Juriștilor din România, care a fost și principalul moderator al dezbaterii.

jur 2

Exprimând călduroase urări de bun venit distinșilor invitați, cât și mulțumiri pentru participarea nemijlocită la organizarea dezbaterii științifice, președintele  Uniunii Juriștilor din România a salutat prezența tuturor profesioniștilor dreptului reuniți la sala Constantin Stere. Președintele UJR a apreciat, totodată, că tema supusă dezbaterii este una extrem de generoasă, oferind cadrul necesar identificării soluțiilor unor probleme cu care se confruntă atât justiția, cât și justițiabilii.

„Prezenta dezbatere își propune să discute implicațiile, teoretice și practice, pe care le presupune aplicarea unui principiu de drept care a evoluat, de la un principiu legal la unul constituțional, respectiv principiul aplicării legii penale mai favorabile. Este evident pentru noi, juriștii, că valoarea și actualitatea acestui principiu sunt incontestabile și de notorietate, orice atenuare a sa ducând la suprimarea ori limitarea drepturilor și libertăților umane”, a subliniat Ioan Chelaru. Invitând participanţii la intervenţii pertinente şi utile, acesta a afirmat:
„Considerăm că acest simpozion reprezintă o oportunitate specială de a comunica între noi ca specialişti în slujba dreptului, dar şi de a colabora şi de a discuta deschis, din perspectiva profesională, despre soluţiile pe care le întrevedem pentru realizarea unui act de justiţie cât mai profesionist, pus în slujba justiţiabilului şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului.”

De asemenea, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a susținut o alocuțiune în care a subliniat determinarea sa  și a colegilor parlamentari de a elabora un cadru legislativ cât mai eficient.

„Eficiența legislativă înseamnă asigurarea reglementărilor așteptate de societate la un moment dat, caracterul cât mai complet și mai clar al acestor reglementări și adecvarea lor cât mai exactă la realitățile sociale. Actul legislativ este unul de succes, dacă și numai dacă este rezultatul unei comunicări corecte între factorul politic și societate. Factorul politic, reprezentat de legiuitor, este cel care creează norma, deoarece legea nu poate fi doar un act juridic, ea este și un act de politică aplicată. Calitatea ei, gradul în care este acceptată și în care va constitui o soluție la problemele sociale, sunt,  însă, în directă legătură cu măsura în care legiuitorul ascultă și înțelege mesajele venite dinspre societate. Iar aici barometrul îl reprezintă, în primul rând, sistemul judiciar, pentru că prin el se verifică dacă soluția legislativă este corectă și dacă ea are lacune: consecințe ale legii care nu sunt atât de evidente în momentul adoptării normei pot deveni supărătoare în momentul aplicării ei.” Apreciind importanța unor asemenea dezbateri, atât pentru practicienii dreptului, cât și pentru legiuitor, președintele Senatului a declarat:
„Iată de ce asemenea dezbateri sunt importante, nu numai pentru lumea juridică, dar și pentru legiuitor, care primește astfel un feedback la soluția normativă aleasă de el. Am certitudinea că în această privință gândim la fel, ceea ce îmi oferă ocazia de a exprima gratitudinea mea pentru invitația de a mă adresa acestei onorate adunări.”

Referindu-se, în continuare, la implicarea și susținerea, de către Parlament, a complexului proces de modernizare a cadrului legislativ, în concordanță cu cerințele societății românești de astăzi, cât și cu evoluțiile din țările membre ale Uniunii Europene, Călin Popescu Tăriceanu a apreciat că adoptarea noilor coduri, în materie civilă și penală, a constituit principalul instrument folosit în acest scop:

„Vechea legislație penală, în vigoare de aproape o jumătate de secol, devenise de ceva timp depășită. Spiritul însuși al legii în regimul comunist era în conflict deschis cu principiile unei justiții democratice.”

jur 3

În încheierea alocțiunii sale, președintele Senatului a precizat: ”Tema dezbaterii este așadar, așa cum am spus, nu numai una de mare importanță și actualitate, dar și una de larg interes. Ea vizează, desigur, în primul rând pe juriști, și, din rândul acestora, pe specialiștii dreptului penal. Dar ea atinge în egală măsură, prin conținutul și concluziile dezbaterii, aspecte care îi interesează nu doar pe constituționaliști, ci și pe politicieni, nu doar justiția, ci și legislativul. Iată de ce sunt azi alături de dumneavoastră. Am convingerea că dezbaterile de azi, prin concluziile pe care le vor genera, vor contribui la clarificarea unor probleme importante de drept și la o mai bună administrare a actului de justiție.”

În prima parte a manifestării au susținut alocuțiuni președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, doctor Livia Stanciu, ministrul Justiției, Robert Marius Cazanciuc, adjunctul Procurorului general al României, Codruţ Olaru, directorul Institutului de Cercetări Juridice „Academician  Andrei Rădulescu” şi directorul publicaţiilor „Dreptul”.

A doua parte a manifestării a cuprins o serie de comunicări ştiinţifice prezentate de conferențiar universitar doctor Mirela Gorunescu, redactor revista Dreptul, profesor universitar doctor Tudorel Toader, judecător la Curtea Constituţională, doctor  Rodica Aida Popa, judecător la Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, profesor universitar doctor Mihai Adrian Hotca, Universitatea „Nicolae Titulescu” din Bucureşti, conferențiar universitar doctor  Valerică Dabu, SNSPA Bucureşti, conferențiar universitar doctor Norel Neagu, avocat, conferențiar universitar doctor Ion Rusu, Universitatea George Bacovia din Bacău, lector universitar doctor Monica Buzea, procuror şef secţie judiciară, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.

Comentarii 0

Discuția cititorilor despre acest articol

Adaugă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.