Din 2002, în România, cea de-a treia zi de joi a lunii noiembrie a fost declarată, prin hotărâre de Guvern, „Ziua naţională fără tutun”, în scopul sensibilizării populaţiei referitor la beneficiul renunţării la fumat.
Ziua Naţională fără Tutun oferă cadrul informării şi sensibilizării populaţiei cu privire la riscurile generate de consumul de tutun, precum şi a populaţiei nefumătoare cu privire la riscurile la care se supune prin inhalarea fumului de ţigară – aşa numitul „fumat pasiv” – alături de încurajarea acesteia din urmă de a-şi solicita dreptul la un aer fără fum de ţigară, prin respectarea prevederilor legale în vigoare.
Campania de informare-educare prilejuită de Ziua Naţională fără Tutun are ca obiective informarea şi conştientizarea populaţiei asupra riscurilor asociate consumului de tutun, creşterea numărului de persoane care nu încep să fumeze şi a celor care renunţă la fumat, precum și protecţia faţă de expunerea la fumul de tutun.
„În România se fumează zilnic peste cinci milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivit Societăţii Române de Pneumologie. Totodată studiile au arătat că 89% dintre fumătorii din ţara noastră şi-ar dori să reducă numărul ţigărilor sau să renunţe complet la fumat. Printre numeroasele avantaje ale renunţării la fumat se numără: creşterea speranţei de viaţă, scăderea riscului producerii unui infarct miocardic, scăderea riscului formării unei tumori cancerigene, un mod de viaţă mult mai sănătos, dar și mai mulţi bani în buzunar”, precizează reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Neamț.
Un român adult fumează în medie 1.600 de țigări pe an
Un raport publicat cu ocazia Zilei Naționale fără tutun de Direcția de Sănătate Publică Neamț arată că în România se fumează zilnic peste cinci milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivit Societăţii Române de Pneumologie. 70 de decese sunt cauzate zilnic de fumat. Totodată, același for subliniază că 42.000 de oameni suferă complicații provocate de țigări. Potrivit unei analize făcută pe cifre furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, în România un adult fumează în medie 1.619 țigări pe an.
Conform Eurobarometrului 2017, realizat de Comisia Europeană și publicat cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun, în România consumul de tutun se menține încă relativ ridicat, cu o prevalenţă a fumatului de 28% în rândul celor cu vârsta peste 15 ani, aproape de media europeană (26%). În rândul bărbaţilor, prevalenţa este de 38%, iar în rândul femeilor de 19%. România se situează pe locul 9 în Uniunea Europeană, alături de Cipru, Austria, Slovenia și Spania. Deși fumează mai putin decât grecii (37%), bulgarii și francezii (36%), românii consumă considerabil mai mult tutun decât suedezii (7%) și englezii (17%).
Adoptarea celei mai semnificative politici de sănătate publică din ultimii ani, legea care a interzis fumatul în spațiile publice închise, a determinat saltul important al României de 12 poziții, de pe locul 19 pe locul 7, în clasamentul european al politicilor de control al tutunului — Scala Europeană de control al tutunului. Efectele directe ale acestei politici au dus la scăderea numărului de internări asociate bolilor exacerbate de fumatul pasiv. Conform rezultatelor Eurobarometrului 2017 realizat de Comisia Europeană, reducerea expunerii la fum de tutun este semnificativă în România în 2017, față de 2014: în baruri a scăzut cu 69 de puncte procentuale (de la 80% la 11%), iar în restaurante a scăzut cu 53 de puncte procentuale (de la 59% la 6%).
Românii sunt, în marea lor majoritate, de acord cu măsuri mai restrictive de reducere a consumului de tutun, măsuri adresate în special descurajării debutului fumatului: interzicerea utilizării țigării electronice în aceleași locuri în care este interzis consumul de țigări (59%), etichetare uniformă (54%).
În unele ţări, expunerea involuntară la fumul de tutun afectează 70% din populaţie
Același raport arată că numărul global de fumători este de aproape 1,1 miliarde, dintre care 80% trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii. La nivel mondial, peste 80% dintre fumători sunt bărbaţi.
În privinţa minorilor, prevalenţa fumatului rămâne în continuare mai ridicată la băieţi faţă de fete, în ciuda unei tendinţe de apropiere ce face această diferenţă mai redusă decât între bărbaţi şi femei. Prevalenţa fumatului la fete se apropie sau, în unele ţări, depăşește prevalenţa la femei. În majoritatea ţărilor, între 15%-50% din populaţie este afectată de fumat pasiv, iar în unele ţări expunerea involuntară la fumul de tutun afectează 70% din populaţie.
Dintre regiunile Organizației Mondiale a Sănătății, Europa avea în 2013 cea mai mare prevalenţă a fumatului la persoanele ≥ 15 ani (28%) şi una dintre cele mai ridicate la cohorta adolescenţilor (apropiată în unele ţări precum Cehia, Letonia sau Lituania de cea înregistrată în rândul adulţilor). În Euro-OMS, 9% dintre femeile cu vârsta peste 15 ani fumau, faţă de 2-3% în Regiunile Africa, Asia de Sud-Est, Mediterana de Est şi Pacificul de Vest. În ţări precum Danemarca, Irlanda, Olanda, Norvegia, Suedia şi Regatul Unit, diferenţa bărbaţi vs femei în privinţa fumatului era sub 5%.
Comentarii