Sute de medici „fabricați” la Roman

Profesorul Viorel Stan se mîndreşte cu faptul că a pregătit în carieră cîteva sute de medici şi farmacişti.

 

 

În Romanul anilor ’90, a face pregătire la chimie cu profesorul Viorel Stan era echivalent cu a avea garanţia că vei fi admis la Facultatea de Medicină.

Printre părinţii care discutau în grupuri în faţa Facultăţii de Medicină, aşteptînd ieşirea odraslelor de la examen, circulau chiar şi încurajări de genul: A, sînteţi de la Roman. Păi nu vă faceţi griji, intră sigur, venite din partea părinţilor care veneau cu temele făcute de acasă în ceea ce priveşte studiul contracandidaţilor.

În anii în care meditaţiile nu se făceau pentru o medie mai mare, miza fiind cariera, prin mîna profesorului Viorel Stan au trecut, fără exagerare sute de elevi. Mai mult de 80% dintre ei sînt acum medici sau farmacişti, ingineri sau profesori, mulţi cu doctorate făcute la universităţi de prestigiu din afară.
Fără să exagerez, cred că în aproape fiecare farmacie din oraş este un fost elev al meu. La fel stau lucrurile şi în spital. Mulţi dintre medicii care sînt romaşcani de origine au fost la mine la meditaţii. Unii profesează în ţară, alţii sînt în străinătate, în Elveţia, în Franţa, în Germania sau în Italia, unde un fost elev al meu este şeful unei clinici de cardiologie din Roma” spune profesorul Viorel Stan.

Acesta recunoaşte că era o mare diferenţă între meditaţiile care se făceau atunci şi între cele care au devenit acum „sport de masă”.
Nu am făcut niciodată meditaţii pentru o notă mai mare, deşi am lăsat foarte mulţi corigenţi. Pe atunci, corigenţa nu era considerată un handicap, dimpotrivă, putea reprezenta o motivare. Dintre cei pe care i-am lăsat corigenţi la chimie au fost elevi care au ajuns, apoi, doctori, profesori, ingineri chimişti. Perioada în care am făcut cele mai multe meditaţii a coincis cu un val de preferinţe ale elevilor, care se îndreptau în număr mare spre facultăţile de medicină şi de chimie, la care se dădea examen scris obligatoriu la chimie. Astăzi, chiar dacă sînt în continuare elevi care dau examen de admitere la medicină, au posibilitatea de a alege pentru teză între chimie şi biologie, iar o parte dintre ei preferă biologia„, spune profesorul Stan.

El consideră că evoluţia fenomenului meditaţiilor este determinată de climatul social şi, în mod particular, de cel din sistemul de învăţămînt: oferta diversificată a învăţămîntului superior, concurenţa mai redusă la facultăţile cu examen serios.

 

Meditaţii plătite cu o promisiune

 

Nu-şi mai aminteşte cum îi cheamă pe toţi. Mulţi dintre ei aveau nume cunoscute în oraş, veneau din familii cu pretenţii în ceea ce priveşte educaţia şi poziţia socială, dar erau şi copii din familii modeste, care făceau sacrificii pentru a asigura viitorul copilului. I-au rămas în minte situaţiile deosebite, cum a fost aceea a unei eleve, cea mai mare dintr-o familie cu şapte fraţi, dintr-un sat de lîngă Roman, care i-a sunat la uşă rugîndu-l să o primească la pregătire.
Eram profesor la clasa ei şi ştiam că este dintr-o familie modestă. Am primit-o şi i-am spus de la început că nu îi iau nici un ban pentru pregătire. Îi pun doar o condiţie: cînd o să ajungă unde şi-a propus, să aibă grijă şi de fraţii ei mai mici. Fata a intrat la stomatologie. Am reîntîlnit-o la revederea a 20 de ani de la absolvirea liceului. Era stomatolog în Iaşi şi a venit la mine să-mi spună că şi-a ţinut promisiunea. M-a mulţumit să văd că a reuşit să ajungă unde şi-a propus şi că am contribuit, chiar dacă indirect, şi la reuşita fraţilor ei„, a spus profesorul Viorel Stan.

Nu doar de mulţumiri are parte, însă, de la foştii elevi. Unii vin după 20 de ani să-l întrebe de ce îi chema la pregătire, la şcoală, de la 7 dimineaţa: „Le-am răspuns că, dacă în 20 de ani în care s-au maturizat şi au căpătat o poziţie socială nu au înţeles, vor mai trece alţi 20 cel puţin pînă să priceapă„.

 

Nu se lasă copiat

 

Printre elevii de la clasele la care predă se ştie că la Viorel Stan nu se poate copia la lucrări. Există şi legende, cum ar fi cea cu scaunul aşezat pe catedră, astfel încît, de la înălţime, să poată monitoriza orice mişcare din clasă.
Povestea cu scaunul nu e chiar legendă„, spune profesorul Viorel Stan. S-a petrecut cu mai mulţi ani în urmă. „Nu i-am lăsat să copie pentru că ştiam că se pregătesc pentru un examen important, mai important decît nota pe care urmau să o obţină la test. Aş fi fost incorect cu ei, să-i mint şi să le dau 10. Ține şi de imaginea pe care o ai în faţa lor„, spune profesorul Stan, care recunoaşte că nu a lăsat jos ştacheta nici acum, cînd examenele pentru care se pregătesc elevii nu mai sînt la fel de dificile.
Săptămîna trecută am pus nota 1, pentru tentativă de copiat. L-am văzut cînd încerca să se inspire din lucrarea vecinului„, a spus Viorel Stan.


COMENTARII

WORDPRESS: 0
error: Content is protected !!