În urmă cu un an, aflam că Spitalul Roman, al statului, trebuia să plătească 400.000 de lei pentru ca o comisie „de pe lângă” Ministerul Sănătăţii, adică tot a statului, să vină să acrediteze instituţia, acela fiind rolul comisiei, pentru care, firesc, membrii luau oricum salariu. Acum, mai aflăm că statul amendează tot într-un fel statul, şi tot noi, contribuabilii, plătim. Este vorba de unica şi vestita companie ApaServ, controlată de Consiliul Judeţean, deci a statului, Garda de Mediu, Sistemul de Gospodărire a Apelor, nişte consilii locale şi ultima verigă, cea slabă din lanţ – romaşcanii.
Staţia de Captare Pildeşti-Simioneşti
Responsabilitate pasată, amenda este sigură
Compania ApaServ a fost amendată, luna trecută, cu 40.000 de lei, de Garda de Mediu pentru că nu are autorizaţie de la Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) pentru staţia Staţia de Captare Pildeşti-Simioneşti din comuna Cordun.
„Am primit două amenzi, una de 35.000 de lei şi alta de 40.000 de lei, pentru că nu avem autorizaţie SGA pentru staţiile de captare Preoteşti, respectiv Roman. Le-am plătit în 48 de ore, aşa că am achitat jumătate din sumă. Noi am făcut demersuri încă din 2011 la Consiliul Judeţean pentru a cumpăra aceste terenuri, pentru că suntem interesaţi şi de accesarea unor fonduri europene, şi pentru asta trebuie să fim proprietari. Părerea mea este că aceste amenzi s-au dat dintr-un exces de zel. Noi nu suntem proprietari pe terenuri. Primăria Roman a vrut să le cumpere, dar nu au vrut consilierii locali. Consiliul Judeţean nu le-a cumpărat. Părerea mea este că la mijloc a fost o directivă politică. Nu consider că este corect să primim aceste amenzi. Până acum nu am mai primit”, a declarat Cătălin Dughir, managerul ApaServ.
Uite terenul, nu sunt banii de niciunde
Totul pleacă de la terenurile de la Staţia de Captare Pildeşti-Simioneşti din comuna Cordun, de acolo de unde se ia apa pentru a o bea romaşcanii. Fiind vorba de apa potabilă, terenurile trebuie să fie protejate. Compania ApaServ nu este proprietara acelor terenuri, deci, practic, nu poate să protejeze ceva ce nu îi aparţine, dar tot trebuie să protejeze 60 şi ceva de hectare pentru a nu îmbolnăvi populaţia.
Aria protejată de la Staţia de captare înseamnă 60 de hectare ce aparţin Consiliului Local Cordun, plus 4-5 hectare de teren ce aparţin unor persoane fizice. Pe terenurile aparţinând Cordunului nu se face nimic, dar pe celelalte se face agricultură. Conform legii, se face agricultură fără folosirea de îngrăşăminte, dar ce face omul pe terenul său… numai el ştie.
Prima veste bună este că administraţia din Cordun vrea să vândă terenurile. „Consiliul local Cordun deţine 60 de hectare, iar alte câteva hectare aparţin unor proprietari – 4-5 – din Săbăoani, care au fost puşi în posesie aici prin anii 1990. Pe aceste terenuri se poate face agricultură, dar fără îngrăşăminte. Consiliul Local Cordun nu exploatează aceste terenuri. Dacă vom primi o solicitare din partea Consiliului Judeţean sau Consiliului Local Roman, noi suntem de acord cu vânzarea terenului nostru. De la ultima evaluare au trecut doi ani, aşadar se impune o nouă evaluare. Ne dorim o bună colaborare cu toate instituţiile statului, inclusiv cu ApaServ, cu care intenţionăm să punem bazele unui proiect pentru realizarea canalizării”, a declarat noul primar al comunei Cordun, Adrian Ciobanu.
În 2014, Consiliul Local Cordun a cerut aproape două milioane de lei pentru suprafaţa de 60 de hectare (3,48 de lei pe metrul pătrat), iar consilierii locali romaşcani au decis amânarea achiziţionării, considerând că preţul cerut este mult prea mare.
În septembrie 2015, Consiliul Judeţean s-a oferit să se le cumpere. Mai exact, consilierii judeţeni au aprobat vânzarea unor bunuri de la staţiunea Bălţăteşti. Înainte de votul pe proiect, preşedintele Consiliului Judeţean a anunţat şi care ar urma să fie destinaţia banilor. „Aceste sume pe care le obţinem din înstrăinarea de bunuri din patrimoniu aş vrea să fie utilizate pentru a cumpăra terenuri de protecţie pentru compania de apă, pentru captările de apă, la Vaduri, Tîrgu Neamţ şi Roman”, a afirmat, la acea vreme, Constantin Iacoban. Nu s-a întâmplat nimic.
Primarul Laurenţiu Leoreanu a declarat, în această săptămână, că pentru anul în curs nu se poate cumpăra nimic, nefiind banii prinşi în buget. Pe viitor, în rate, se poate face ceva: „Eu am pus pe lista proiectelor Consiliului Local acele terenuri, dar proiectul a fost respins (n.r. – mai degrabă amânat). Avem majoritate acum în Consiliul Local, dar nu avem bani. Trebuie reluată discuţia. Nici vorbă să fie rezolvat anul acesta, pentru că suma trebuia prinsă în buget. Probabil vom începe achiziţia începând cu anul viitor, dar este vorba de sume importante, ce nu se pot achita într-un an. Eu propun 1-3 ani maxim, funcţie de alocări, pentru achiziţionarea terenurilor”, a declarat edilul Romanului.
Soluţii sunt, tot pe bani
Soluţia a fost găsită, oarecum, tot de cei de la SGA şi de la ApaServ. Evident, tot pe bani. Astfel, pentru a se obţine autorizaţie din partea Administraţiei Bazinale de Apă Siret Bacău, compania are de făcut mai multe studii, iar, ulterior, să pună în aplicare măsurile ce se impun în urma acestor analize. Garda de Mediu anunţă în tot acest timp aplicarea de noi sancţiuni.
Astfel, Georgiana Cernat, purtător de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă Siret Bacău spune că, tocmai prin prisma faptului că terenurile din zonă nu aparţin ApaServ, ele trebuie protejate suplimentar: „Trebuie efectuate mai multe studii şi luate măsuri compensatorii, fiind vorba de zonă de protecţie cu regim sever. După ce se vor efectua aceste studii, compania trebuie să ia măsurile de protecţie indicate şi, din punctul nostru de vedere, situaţia ar fi rezolvată”.
Directorul companiei ApaServ, Cătălin Dughir, spune acelaşi lucru, adică până la rezolvarea situaţiei terenurilor este nevoie de studii care să arate că apa care ajunge de la staţia de captare la robinetele oamenilor nu este deloc afectată: „Noi am comandant la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor mai multe studii pentru staţia de la Cordun şi cea de la Vaduri, care ne vor folosi pentru obţinerea autorizaţiei de la Ape şi Mediu. Sperăm ca, după efectuarea acestor studii, care costă în jur de 140.000 de lei, să nu mai fie probleme, să nu mai fim amendaţi”.
Ca o concluzie, după zeci de ani de când există staţia de captare de la Cordun, nimeni nu s-a asigurat că zona este protejată şi că aici proprietar este statul, mai ales că vorbim de un obiectiv strategic. Nimeni nu s-a gândit să nu facă împroprietăriri pe aceste suprafeţe de care depinde sănătatea cetăţenilor. Nimeni nu a amendat ApaServ în 2015, când situaţia era aceeaşi, sau în 2014, sau în alt an. Totuşi, când pe zona staţiei de captare de la Vaduri au apărut analize neconforme ale apei, undeva la începutul anului, autorităţile „s-au trezit” şi, fără cap sau coadă, au decis să amendeze compania, ca, în cazul în care apare, Doamne fereşte!, o problemă majoră asupra sănătăţii oamenilor, să arate că au muncit şi au luat măsuri. Amenda salvează răspunderea, dar nu rezolvă nicicum problema unui stat în care se pasează responsabilitatea şi toată lumea se acoperă de hârtii. Statul nu pierde niciodată.
Comentarii