Sindicatele vor să sesizeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu privire la faptul că, prin actuala formă a Legii dialogului social, se încalcă principiile democrației și legislația europeană.
În urmă cu două săptămâni, Casa de Cultură din Roman a găzduit audierea publică „Legea dialogului social – o lege a dialogului?”, organizată de Sindicatul Liber Petrotub, Sindicatul „Impact” Botoșani și FSS Metarom, în încercarea de a modifica actuala formă a Legii dialogului social. Sindicatele consideră că această lege le limitează reprezentativitatea și capacitatea de a apăra interesele salariaților. Sinteza informațiilor colectate în urma dezbaterii publice, precum și modificările Legii dialogului social propuse de participanții la audierea publică, au fost prezentate presei luni, 12 noiembrie.
La audiere au participat aproximativ 70 de persoane din județele Neamț și Botoșani – lideri de sindicat, directori, manageri, salariați și jurnaliști. Depozițiile au aparținut liderilor de sindicat și salariaților, nu și angajatorilor. Depozanții au făcut și propuneri concrete privind modificarea unor articole din Legea 62/2011, referitoare la obligația angajatorului de a invita sindicatele reprezentative la discutarea problemelor de interes larg, reprezentativitatea sindicatelor, negocierile privind salariul minim, respectiv drepturile bănești ale salariaților care participă la grevă.
În urma audierilor, s-a propus modificarea mai multor articole ale Legii dialogului social. Modificările propuse vizează obligația angajatorului de a invita sindicatele reprezentative din unitate să participe în consiliul de administrație sau alt organ asimilat acestuia, inclusiv în cazul administrației publice, la discutarea problemelor de interes profesional, economic și social, precum și stabilirea ca reprezentative la nivel de unitate a sindicatelor care au statut legal de organizație sindicală și unde numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puțin o pătrime din numărul salariaților unității sau sunt afiliate la o federație sindicală reprezentativă. S-a propus, de asemenea, ca legea să prevadă că, „în timpul mandatului și în termen de doi ani de la încetarea sa, conducătorilor organizațiilor sindicale nu li se poate modifica sau desface contractul individual de muncă pentru motive neimputabile lor sau pentru necorespundere profesională, decât cu acordul scris al organului colectiv de conducere ales al organizației sindicale”.
În urma audierii publice, s-a propus modificarea legii astfel încît „membrii aleși sau numiți în organele de conducere executive ale organizațiilor sindicale, care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de salariați, să aibă dreptul la reducerea programului lunar cu cinci zile pentru activități sindicale”. La nivelul unei unități, pentru obținerea reprezentativității sindicatului este nevoie de jumătate plus unul din numărul total de angajați. Sindicatele propun ca, pentru obținerea reprezentativității, un sindicat să aibă doar 35% dintre salariați, fapt care vine în ajutorul unităților unde sunt constituite mai multe sindicate. O altă propunere vizează negocierea contractelor colective de muncă la nivel de unități, grupuri de unități, sectoare de activitate și național”. În urma audierii publice s-a propus modificarea legii astfel încât, „pe toată durata participării la grevă, contractul individual de muncă sau raportul de serviciu, după caz, al angajatului, se suspendă. Pe perioada suspendării, se mențin drepturile care decurg din contractul individual de muncă și din raportul de serviciu, cu excepția drepturilor de natură salarială, cu privire la care părțile pot conveni modalități de acordare sau de recuperare ulterior încheierii conflictului”.
Depozanții au cerut reformularea articolelor din Legea dialogului social și au solicitat realizarea unor demersuri către parlamentari și către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, astfel încât proiectul de lege, cu modificările propuse, să fie promovat în dezbaterea Parlamentului. De asemenea, depozanții au mai solicitat sindicatelor care au sprijinit audierea publică să sesizeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu privire la faptul că, prin actuala formă a Legii dialogului social, se încalcă principiile democrației și legislația europeană.
Comentarii