Din acest an, lista cetățenilor de onoare ai municipiului Roman va ajunge la 33, trei noi nume urmând a fi incluse pe această listă. Pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului Local Roman din 28 septembrie se află două proiecte de hotărâre privind acordarea titlului de cetățean de onoare al municipiului Roman sculptorului Florin Mircea Zaharescu (foto), respectiv profesorilor Alexandru C. Ionescu și Nicolae Grigore Stețcu. Cele două proiecte de hotărâre sunt inițiate de consilierii locali PSD George Alexandru Bălan, Iulia Havrici Tomșa, Radu Curpăn, Ionuț Ciocoiu și Eugen Pătrașcu, respectiv consilierii locali PNL Ioana-Roxana Iorga și Dana-Lăcrămioara Păiuș.
Sculptorul Florin Mircea Zaharescu
„Florin Mircea Zaharescu este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Neamţ din anul 2004. El s-a născut la 3 iulie 1949, la Sibiu. Aşezată în timp, activitatea acestui mare artist, se desfăşoară pe o durată de 5 decenii. În acest timp a creat multe statui si monumente de for public in special în Roman. Este sculptorul cu poate cea mai îndelungată activitate artistică din Neamț, fiind un exemplu de vitalitate pentru toți. Faptul că expune în fiecare an arată că, iată, cu cât înaintezi în vârstă, cu atât ești mai creativ, ai mai multe de spus din punct de vedere artistic. Grija pentru meşteşug în spiritual artei vechilor maeştri a contribuit în mare măsură la păstrarea caracterului unitar al operei sale”, se arată în referatul de aprobare al proiectului de hotărâre ce urmează a fi dezbătut joi de consilierii locali.
Profesorul Alexandru C. Ionescu
„S-a născut pe 16 februarie 1932, în comuna Poienari, județul Neamț, fiind al zecelea copil în familia Maria şi Constantin Ionescu, preşedinte al Băncii Populare din comună. A fost elev al Liceului Roman-Vodă din Roman, apoi, după absolvire, fiind orfan (mama decedase în anul 1943), s-a angajat cadru didactic suplinitor şi a continuat studiile universitare la fără frecvenţă (Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative de la Universitatea Bucureşti), dar, în anul al III-lea a fost exmatriculat din cauză că tatăl său fusese senator din partea Partidului Naţional Liberal, iar trei dintre fraţi erau deţinuţi politic. Aceste fapte se întâmplau în anii ’50 ai secolului al XX-lea. În anul 1962, a susţinut examene de diferenţă la Liceul Pedagogic din Bârlad, calificându-se pentru munca din învăţământ. Concomitent, a urmat Institutul Pedagogic de 3 ani, secţia Limba şi literatura română, predând la diferite şcoli generale (Doljeşti, Cârligi, Moldoveni). După terminarea studiilor, a fost profesor la Şcoala Generală Moldoveni, ulterior director al Şcolii din Moldoveni şi al Căminului Cultural Moldoveni.
În anul 1968 a fost numit director la Casa de Cultură din Roman, instituţie aflată într-o clădire de pe str. Ştefan cel Mare. În anul 1971 a fost transferat la Biblioteca Municipală, care funcţiona în localul Societăţii Miron Costin de pe str. Ştefan cel Mare. Prof. Alexandru Ionescu este cel care, după lungi insistenţe, a reuşit, în anul 1972, mutarea Bibliotecii Municipale în actualul sediu – Casa Ioachim. Aici, în afara celor două secţii existente – Secţia de împrumut pentru adulţi şi Secţia de împrumut pentru copii, a înfiinţat o Secţie de Artă cu un cabinet fonic şi o Ludotecă pentru preşcolari. În anul 1973 a realizat Catalogul expoziţiei Cartea românească de-a
lungul secolelor, expoziţie care cuprindea cărţi de la Biblioteca Episcopiei şi din Fondul Documentar al Bibliotecii. În anul 1975 a organizat ample manifestări, la sărbătorirea a 90 de ani de lectură publică la Roman. Din anul 1977 este numit director al Şcolii Generale nr. 7 din Roman (actuala Școală de Artă Sergiu Celibidache). Este istoric literar, prozator şi publicist, deținător al unor premii literare pentru proză (Oradea – 1998 și București – 1999). Alexandru C. Ionescu este autorul romanului memorialistic Ani învolburați, apărut în anul 2001, la Editura Junimea, Iaşi”, se arată în referatul de aprobare al proiectului de hotărâre ce urmează a fi dezbătut în ședința joi de Consiliul Local.
Profesorul Nicolae Grigore Stețcu
„S-a născut pe 10 noiembrie 1910, în satul Galbeni, judeţul Bacău. A urmat Şcoala Primară în satul natal, unde, printre alții, l-a avut învățător pe Gheorghe Năsturaș, autor al unor volume de versuri şi articole. Este absolvent al Liceului «Roman-Vodă», promoţia 1929. A urmat cursurile Facultăţii de Litere și Filosofie la Universitatea din lași, unde i-a avut ca profesori pe Al. Philippide, Iorgu lordan, G. Pascu, Garabet Ibrăileanu, Octav Botez, I. M. Marinescu, Ilie Minea, M. Ralea. Pe 7 noiembrie 1939, a fost ales membru al Institutului de Literatură de la Universitatea «Carol al II-lea» din Cernăuți, Institut condus de Leon Morariu, profesor universitar și prodecan. În timpul celui de al doilea Război Mondial a luptat pe frontul de Răsărit și a fost decorat.
Din anul 1946 a fost profesor la Liceul Comercial de Băieți (unde a fost și director), iar de la 1 iulie 1949 şi până la pensionare (1 septembrie 1973), a fost profesor la Liceul «Roman-Vodă». A înființat Muzeul Liceului «Roman-Vodă», unde a expus fotografii și opere ale unor foști profesori și elevi, care s-au remarcat în cultura românească: Panait Moșoiu, Eugen Herovanu, B. Brănișteanu, Calistrat Hogaș, Garabet Ibrăileanu, Cezar Petrescu, Octav Dessila, Al. Epure, N. Apostol, C. Gălușcă, C. Isachi, Jean Mihail, Virgil Gheorghiu, Tache Soroceanu, D. D. Botez, Max Blecher etc.
A înființat și condus – între anii 1963-1972 -, împreună cu profesorul Gheorghe A. M. Ciobanu și directorul liceului, Gheorghe Mihalcea, Cenaclul literar «Garabet Ibrăileanu», în amintirea fostului elev al acestui liceu. Toate cercetările și articolele despre viața lui Garabet Ibrăileanu au fost publicate postmortem, prin grija fiului său Eugen Stețcu, membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Bacău, în volumul «Contribuții la viața lui Ibrăileanu» apărut în anul 2013.
În anul 1972, la centenarul Liceului Roman-Vodă, împreună cu prof. Gheorghe A. M. Ciobanu, a publicat volumul Pagini din istoria Liceului «Roman-Vodă», o monografie de mare valoare documentară.
A rămas în memoria urbei muşatine ca Patriarhul catedrei de Limba și literatura română a Liceului «Roman-Vodă». Un liceu care i-a fost, pe tot parcursul vieții, universul suprem al preocupărilor sale spirituale. A însoțit, an de an, zeci de promoții, dăruindu-le atașament pentru vorbirea strămoșească și creația artistică a acestei vorbiri. Dar, mai presus de orice, neobositul dascăl a ctitorit, prin ani și ani de eforturi, căutări și ordonare, Muzeul liceului, ce conține o cantitate impresionantă de materiale și care a fost inaugurat, de drept, în ziua în care «Roman-Vodă» își sărbătorea un veac de existență. Episcopia Romanului, Societățile culturale «Miron Costin» și «Al. Vlahuță», instituțiile școlare, Biblioteca Municipală sau alte spații intelectuale l-au avut, de nenumărate ori, ca oaspete-conferențiar, acesta impresionând, dar și atrăgând auditoriul, prin vorbirea sa «populară», prin multitudinea de date, ca și prin repetatele întorsături glumețe la care apela. Profesorul Nicolae Grigore Steţcu a fost un dascăl și un străjer cultural al unei urbe, un cărturar de excepție și un slujitor credincios al condeiului, un iubitor de tradiții străbune și un om cu personalitate categorică. S-a stins din viaţă pe 12 mai 1995”, se arată în referatul de aprobare al proiectului de hotărâre ce urmează a fi dezbătut de consilierii locali în ședința joi.
Cele două proiecte de hotărâre pot fi consultate integral pe site-ul Primăriei Roman, la acest link: https://primariaroman.ro/consiliu_local/sedinta-ordinara-a-consiliului-local-roman-din-28-septembrie-2023/.
30 de cetățeni de onoare pentru municipiul Roman
Până la această dată, lista cetățenilor de onoare ai municipiului Roman cuprinde 30 de nume. Lista cuprinde personalități al căror nume se leagă de municipiul Roman, oameni de cultură, medici, preoți, sportivi sau oameni politici. Lista poate fi consultată pe site-ul Primăriei Roman, la acest link: https://primariaroman.ro/category/cetateni-de-onoare/.
Comentarii