Autoritățile inițiază noi demersuri pentru reintroducerea în circuit a Cetății Noi a Romanului de la Gâdinți. Inițiativa îi aparține președintelui Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, care spune că intenționează identificarea de resurse financiare pentru reconstruirea cetății, în vederea introducerii acesteia în circuitul turistic național.
„Pe malul stâng al râului Siret, în apropierea drumului principal care lega sudul de nordul Moldovei în perioada medievală, cale de acces importantă ce făcea parte din Drumul Mătăsii, se găsește Cetatea Nouă a Romanului, singura fortificație construită integral din piatră de domitorul Ștefan cel Mare, în anul 1466. Din anul 1675, cînd domnitorul Dumitrașcu Cantacuzino a pus în aplicare ordinul turcilor de a o distruge, sătenii din împrejurimi s-au aprovizionat cu piatră pe care au folosit-o la construcția fundațiilor pentru case și fântâni. Astăzi, Cetatea Nouă a Romanului este doar o ruină fiind acoperită integral cu pămînt în anii ’70 și ’80. Istoricii și arheologii spun că Cetatea Nouă a Romanului este cel mai important monument de arhitectură medievală din Moldova. Un astfel de monument, cu o așa mare încărcătură istorică pentru județul Neamț și pentru România, trebuie redat publicului! Am inițiat deja demersurile pentru trecerea obiectivului în patrimoniul Consiliului Județean Neamț de la Ministerul Culturii și identificarea de resurse financiare pentru reconstruirea cetății în vederea introducerii acesteia în circuitul turistic național. Îmi doresc ca toate simbolurile istorice aflate în județul Neamț să fie puse în valoare așa cum se cuvine!”, a afirmat președintele Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene.
Încercările de până acum de a salva cetatea, construită în întregime de domnitorul Ştefan cel Mare, nu s-au concretizat într-un proiect complex de restaurare a monumentului istoric. Pe vremea când satul Gâdinţi aparţinea de comuna Sagna, s-a făcut un proiect de restaurare a cetăţii, în perioada în care ministru al Culturii era academicianul cu origini romașcane Răzvan Theodorescu. Problema restaurării a fost ridicată în mai multe rânduri de fostul primar al Romanului, Laurenţiu Dan Leoreanu, fiind adoptată și o hotărâre de consiliu local pentru trecerea sitului în patrimoniul municipalității, în urma unui acord între autoritățile de la Gâdinți și cele de la Roman, însă asigurarea fondurilor pentru reabilitarea cetăţii a fost un obstacol important.
Prin comparație, reabilitarea Cetății Neamț de la Tîrgu Neamț, efectuată între anii 2007-2009 cu fonduri europene – cetate care însă nu a avut nevoie de reconstrucție de la zero – s-au ridicat la circa 2,5 milioane de euro.

Situl arheologic al Cetăţii Noi a Romanului de la Gâdinţi
Comentarii
Cetatea Noua, de la Roman, singura cetate din piatra construita in intregime de Stefan cel Mare, a fost, asa dupa cum o dovedeste frecventa atestarilor ei in documentele moldovenesti medievale, una din cele mai importante cetati ale Moldovei, alaturi de Cetatea de Scaun de la Suceava si de Cetatea Neamtului. Am prezentat date concrete in acest sens, precum si o trecere in revista a parcalabilor ei din timpul domniei lui Stefan cel Mare intr-un studiu publicat in vol. XII, din anul 2014, al revistei „Studia Romanensia”, anuar al Muzeului de Istorie din Roman, caruia i-am atribuit din acel an acest nume impreuna cu d-l dr. Vasile Ursachi. Tot in acea contributie am publicat si un inedit poem fragmentar al lui George-Radu Melidon, inspirat, in maniera romantica, de informatia data de cronicarul Grigore Ureche ca aici s-a adunat, la sfarsitul verii anului 1497, oastea Moldovei, pentru a purcede spre nord si a invinge, in Codrul Cosminului, la sud de Cernauti, oastea polona condusa de regele Ioan Albert. De notat ca victoria a fost obtinuta de ziua Sfantului Dumitru din acel an, adica chiar de ziua hramului bisericii din Cetatea Noua de la Roman, de unde plecasera, cetate care, tocmai din acest motiv, a fost numita si Smedorova(de la Sanmedru, rostit ulterior si Sanedru, denumirea populara a Sfantului Dumitru), denumire transformata in mod cu totul eronat in binecunoscuta si astazi Smirodava. Nu stiu daca revista „Studia Romanensia”, la care am am mai publicat unele contributii si in anii 2015 si 2016, a mai aparut si in anul 2017.
Foarte interesante clarificari! Multumim!