HomeEconomie

Începe recoltatul sfeclei de zahăr

Cultivatorii de sfeclă de zahăr din toată Moldova și conducerea Agrana România au stabilit strategia care să le asigure succcesul în campania de recoltare. Seceta a provocat pierderi cultivatorilor, cantitatea de sfeclă fiind mai puțină, dar cu un conținut mai mare de zahăr. Prețul mediu pentru o tonă de sfeclă este de 35 de euro, dar pentru un hectar cultivat cu sfeclă se pot obține subvenții de 650 de euro. Agrana susține din fonduri proprii investiții care să-i încurajeze pe cultivatori.

 

Mihai Dimitriu, director materii prime Agrana, și inginerul Vasile Balcan, manager al societății Marsat

Mihai Dimitriu, director materii prime Agrana, și inginerul Vasile Balcan, manager al societății Marsat

Adunarea generală a membrilor Asociației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr a fost convocată miercuri, 19 septembrie, ca o repetiție generală pentru campania de recoltare a sfeclei care începe joi, 20 septembrie.
Inițiatorul asocierii, inginerul Vasile Balcan, managerul societății Marsat, a pledat pentru ca fermierii să folosească avantajele formei de organizare care le dă putere și reprezentativitate în raport cu partenerul tradițional, Agrana România, reprezentată de directorul general Gabriela Petrea.
Analiza anului agricol ce tocmai se încheie nu bucură fermierii, cei mai mulți dintre ei, mai ales din județele Vaslui și Vrancea, reclamînd o recoltă mult sub așteptări. Din acest motiv, și pentru a rentabiliza prelucrarea sfeclei, fabrica de zahăr din Roman pune la dispoziția fermierilor 17 combine performante pentru recoltare și peste 200 de camioane care să asigure transportul cu extremă eficiență.

Săptămîna viitoare începem prelucrarea sfeclei, după ce am făcut testele tehnologice necesare. Campania va dura 75 de zile, încît, la începutul lunii decembrie, să fim gata. Asta înseamnă ca recoltarea să nu treacă de 15 noiembrie, să nu prindă zăpada sfecla pe cîmp. Sperăm ca seceta să nu fi afectat foarte mult producția de sfeclă, iar acolo unde s-a întîmplat, să fie compensată de conținutul de zahăr, care va fi mai mare. Cultura de sfeclă de zahăr este una rentabilă pentru fermierii, riscurile fiind asumate în cea mai mare măsură de Agrana, care asigură inputurile, dar facem și investiții considerabile. Deși contractele cu fermierii au rămas la nivelul anului 2011, noi am amenajat în fabrică o platformă nouă, cu o capacitate de circa 35.000 de tone, cu posibilitatea ca pe total să putem stoca pînă la 40.000 de tone. O investiție de un milion de euro înseamnă mult pentru Agrana Roman, dar vom cîștiga la fluența predării sfeclei, nu vor mai fi cozi la poarta fabricii ca pe timpuri„, a declarat Gabriela Petrea, director general al Agrana.

Gabriela Petrea, director general al Agrana

Gabriela Petrea, director general al Agrana

O altă noutate care este în interesul cultivatorilor de sfeclă este furnizarea de carbonat de calciu, substanță necesară pentru echilibrarea acidității din sol, astfel ca producția de sfeclă să nu fie afectată. „Avem 2.000 de tone de carbonat și am pregătit, ca noutate, o presă performantă, astfel ca fiecare fermier să poată primi o cantitate de carbonat care să reprezinte 5% din cantitatea de sfeclă predată. Cred că vor fi solicitări mai ales din județele Botoșani, Suceava, Neamț și Iași, zone în care sînt probleme cu aciditatea solului. Luați în calcul cele 150 de kilograme de borhot pe care le primește fermierul la tona de sfeclă predată, reevaluați prefinanțările de care ați beneficiat și veți fi de acord cu mine că sfecla rămîne o cultură rentabilă. La avantaje mai notăm alocarea a cîte 400 de kilograme de îngrășămînt la hectar, pînă pe 10-15 octombrie, ceea ce înseamnă că angajamentele noastre de prefinanțare se respectă„, a precizat Mihai Dimitriu, director materii prime Agrana.

 

Organizare, mobilizare, eficiență

Discuțiile tehnice și aplicate cu fermierii au avut ca teme valoarea și perioada optimă de alocare a subvențiilor – diligențele reprezentantului Agrana pe lîngă Ministerul Agriculturii și discuțiile purtate cu comisarul european pentru agricultură, Lucian Cioloș, fiind la nivel de angajamente -, dar și despre posibilitatea închirierii prin licitații internaționale a utilajelor agricole, ajustarea cotizației plătite către asociație ori modificarea contractelor dintre fermieri și Agrana. Propunerea ca aceste contracte să fie multianuale a fost apreciată de Gabriela Petrea: „Este o propunere pe care merită să o analizăm și să o încurajăm. Este adevărat că ar asigura pe termen lung producția de sfeclă necesară funcționării rentabile a fabrici, dar are și componente mai greu de controlat, cum ar fi prețul zahărului care, de ceva timp, scade la bursă, în timp ce noi nu ne permitem să modificăm prețul de vînzare. Cu acest amendament, al flexibilizării prețului de achiziție al sfeclei în funcție de prețul de pe bursă al zahărului, cred că am avea, ambele părți, de cîștigat„.

Campania de recoltare, a precizat Mihai Dimitriu, nu trebuie să depășească 70-75 de zile, avînd în vedere și riscul schimbării vremii, iar procesarea în fabrică ar dura circa 83-85 de zile. „M-am lăudat în Europa cu suprafețele de teren cultivate cu sfeclă, iar cei de acolo credeau că spun din cărți. S-a dovedit că am avut un an agricol greu, de aceea vreau să vă mulțumesc pentru efortul făcut să o scoatem bine la capăt împreună. Mulțumesc și domnului Vasile Balcan pentru sprijinul acordat la nivel de asociație, pentru transparența negocierilor și colaborarea care ne va asigura recoltare ritmică și planificată. O revenire a prețului zahărului pe piață va atrage beneficii și pentru cultivatori„, a precizat directorul general Agrana.

Cei prezenți au fost de acord că schimbarea politicii comunitare în domeniu va avantaja atît producătorul, cît și prelucrătorul de zahăr din România, abolirea cotei de zahăr fiind așteptată mai devreme de 2020. „Nu spun că Agrana face minuni, dar este singura fabrică din România care a făcut investiții importante pentru ca eficiența economică și rentabilizarea să nu fie doar teorie pură, efectele pozitive fiind și asupra fermierilor. Poate vi se pare un detaliu, dar faptul că preluăm probe de sol și le analizăm în Austria pentru a ști ce îngrășăminte se pretează sau cît carbonat de calciu trebuie administrat este un efort financiar pe care Agrana și-l asumă, cu consecințe pozitive asupra producției de sfeclă predate de fermieri. Cercetările făcute de noi și rezultatele unor teste pe fungicide sau erbicide vor fi promovate pe site-ul societății, la Departamentul Agricol„, a precizat Mihai Dimitriu, director materii prime Agrana.
Detalii tehnice și de organizare a recoltării, predării sfeclei, a preluării de borhot, de carbonat de calciu și de eficientizare a acestor activități a oferit Tiberiu Pichler, șeful Departamentului Agricol Agrana România. Despre viitor a dat speranțe directorul general Gabriela Petrea: „O cotă de sfeclă mai mare ar avantaja fabrica din Roman, amenințată în acest an agricol de pierderi provocate de secetă. Așteptăm intervenția și sprijinul Guvernului„.

Articol nou
Articol mai vechi

Comentarii

WORDPRESS: 0