Prima paginăActualitateRoman

Groapa cu lei de la „Roman-Vodă”

Dimensiune text

Proiectul de zece miliarde de lei vechi pentru consolidarea corpului B de la „Roman-Vodă” a fost sistat, din lipsa banilor. Din 2008 până în 2011 s-au efectuat 75% din lucrări şi s-au plătit doar 60%.

Romaşcani cu funcţii înalte în politică şi în administraţie promit, de câţiva ani, soluţii pentru ca una din cele mai frumoase clădiri ale oraşului, corpul B de la Colegiul Naţional „Roman-Vodă” să-şi reintre în drepturi. Există voinţă, există proiecte. Nu sunt bani.

De cum treci de uşa de la intrarea dinspre strada Tineretului – intrarea profesorilor, prin dreptul căreia elevii treceau, odată, aproape în pas alergător, nimereşti în şantier. Un şantier pustiu, însă, pentru că firma care a câştigat prin licitaţie executarea lucrărilor de consolidare a clădirii în 2008 a încetat să mai lucreze în 2011, când nu a mai primit niciun ban pentru continuarea lucrărilor. Practic, muncitorii au ieşit pe uşa clădirii pe 19 iunie 2011, după ce executaseră 75% din lucrările de consolidare descrise în proiect. De plătit, s-au plătit doar 60% din lucrări.corpb02

Schelele au rămas la locul lor, aşteptând vremuri mai bune. Geamuri nu mai există de mult, doar cioburi care în unele ferestre se mai ţin în ramă printr-un miracol, grămezi de materiale, pereţi care arată ca după bombardament. „La toate intervenţiile pe care le-am făcut, am primit răspunsul că nu sunt bani. Nici pentru continuarea lucrărilor, nici pentru plata a ceea ce s-a efectuat deja. Se aşteaptă o conjunctură favorabilă. Odată cu trecerea timpului, şi lucrările deja efectuate se degradează”, a spus inginerul Eugen Borş, managerul firmei care a realizat lucrările de consolidare.

După ani de aşteptare şi după lucrări de mai mică amploare, 2008 părea să fie anul în care corpul B al Colegiului Naţional „Roman-Vodă” – cunoscut ca Liceul Sturza Cantacuzino, după numele celor două prinţese care s-au luptat pentru înfiinţarea şcolii – avea să-şi recapete strălucirea de odinioară. Ministerul Educaţiei aprobase proiectul de consolidare a clădirii, suma alocată lucrării fiind de zece miliarde de lei vechi, fără TVA. „Proiectul prevedea consolidarea clădirii prin introducerea unui sistem spaţial format din elemente verticale şi grinzi de beton armat pe sistemul structură în structură. S-a propus împărţirea clădirii în trei tronsoane, cu rosturi seismice între ele. Sistemul spaţial cuprinde elemente verticale din beton armat la parter şi la etaj, grinzi de beton armat sub planşeele existente şi planşeu peste planşeu la parter şi la etaj. Când am început lucrările, clădirea avea numeroase fracturi de structură. Singura intervenţie asupra structurii de rezistenţă a clădirii s-a făcut în 1960, când s-au executat planşee de beton armat, la etaj şi parter”, a precizat inginerul Eugen Borş.

corpb03După finalizarea lucrărilor de consolidare, urmează lucrări de reparaţii şi de reabilitare a arhitecturii. Licitaţia de atribuire a lucrării a fost deja încheiată, dar lucrările nu pot începe până când nu se termină lucrările de consolidare începute în 2008. „În momentul de faţă, putem folosi zece săli din corpul B. Alte 24 de săli sunt în partea de clădire aflată în acest moment în şantier”, a spus profesorul Cătălin Macovei, director adjunct al Colegiului Naţional „Roman-Vodă”.

Ctitorie princiară

Corpul B al Colegiului Naţional „Roman-Vodă” a apărut în peisajul romaşcan în perioada 1921 – 1923. Conform unor date aflate în documente din muzeul colegiului, în 1921, pe 28 aprilie, doamnele Maria Sturza şi Ecaterina Cantacuzino, mamă şi fiică, încheie un acord cu primăria oraşului pentru construirea primului liceu de fete din Roman. Fondatoarele obţin un teren din apropierea râului Moldova, în partea vestică a oraşului, de pe care s-a excavat argila necesară pentru cele un milion de cărămizi din care s-au ridicat zidurile liceului. Clădirea este terminată în 1923, când sună pentru prima dată clopoţelul la liceul de fete. Tot în 1923, după terminarea lucrărilor, cele două fondatoare donează Ministerului Educaţiei Naţionale clădirea dotată cu mobilier, material didactic şi inventar pentru internatul de fete. După moartea mamei sale, Ecaterina Cantacuzino continuă să investească în această şcoală. În anii 1928 şi 1929 sunt terminate lucrările de construcţie la internatul şcolii, biblioteca este dotată cu volume şi se îmbunătăţeşte înzestrarea cu material didactic.

Partajează articolul

COMENTARII

WORDPRESS: 1
  • gigi 8 ani

    DACA SE FACEA VREUN BORDEL SAU VREO CRASMA A VREUNUI SMECHER DIN ROMAN, SE GASEAU BANI, ASA, CINE MAI VREA SCOLI?