Elevii Colegiului Tehnic „Petru Poni” vor salvarea Cetății Mușatine

HomeCultural

Elevii Colegiului Tehnic „Petru Poni” vor salvarea Cetății Mușatine

Colegiul Tehnic ”Petru Poni” participă în acest an la ediția a X-a a Concursului național ”Euroscola” – desfășurată sub titlul generic ”Rolul patrimoniului românesc în consolidarea identității europene” – cu un proiect inedit și ambițios, și anume acela de Salvare a Cetății Mușatine. Este un nou demers, de data această făcut de o instituție de învățământ, de punere în valoare a cetății și, de ce nu, introducerea ei în circuitul turistic. Până acum, toate strădaniile au rămas fără un ecou palpabil.

Scopul proiectului desfășurat de echipa de la Colegiul Tehnic ”Petru Poni” este ”aducerea mai puternică în centrul atenției comunității locale a istoriei și a valorilor europene pentru a  întări sentimentul existenței unei identități europene”. Pe lângă încheierea de parteneriate cu instituții abilitate să se implice în acest demers, precum și parteneri educaționali, elevii și cadrele didactice ale Colegiului vor face, zilele acestea, o excursie tematică  la ruinele  „Cetății noi a Romanului” și, în același timp, vor efectua mai multe sesiuni de documentare la Muzeul de Istorie Roman și la Biblioteca Municipală „George Radu Melidon”.  Echipa de proiect va realiza și mai multe campanii de informare și conștientizare cu privire la măsurile care trebuie întreprinse pentru protejarea/conservarea și promovarea Cetății, cu prezentarea importanţei atât pentru Roman şi zona adiacentă municipiului, cât şi pentru turismul judeţului Neamţ. ”Ne propunem organizarea unui flashmob ”Salvați Cetatea mușatină”, precum și a unui marș stradal, cu participarea elevilor din colegiul nostru, dar şi a elevilor din liceele partenere în proiect. În perioada 19 septembrie – 8 octombrie, vor avea loc ore de consiliere la clasele IX- XI, la  biblioteca şcolii, cu ajutorul profesorilor diriginţi, a profesorilor de istorie, a specialiştilor de la Muzeul de Istorie Roman – pe tema „Smederova – Cetatea Muşatină – trecut, prezent şi viitor”. Ne propunem și organizarea unei dezbateri publice, cu invitaţi ai factorilor de decizie – reprezentanţi ai  Primăriei Roman, ai Consiliului Judeţean Neamţ, ai Muzeului de istorie Roman,  ai Inspectoratului Judeţean Neamţ şi ai presei locale. Concluziile finale vor fi gata în jurul datei de 8 octombrie”, a declarat profesorul Mihaela Stan, din cadrul Colegiului Tehnic ”Petru Poni”.

Echipa de proiect este formată din profeorii Mihaela Stan şi Dana Lăcrămioara Păiuş, fiind implicaţi elevi din cadrul Colegiului Tehnic „Petru Poni” după cum urmează: din clasele a IX-a – Giulia Antal, Laura Alexandra Buleu, Cerasela Campău, Bianca Iacob, Mădălina Ilaşcu, Vlad Iordăchescu,  Laura Petrişor; din clasele a X-a – Miruna Bereanu, Marcelina Bilboc, Claudia Bogliș, Cătălina Florentina Lefter, Delia Mihaela Liţă, Dumitrela Ioana Murariu, Mădălina Ştefania Pal, Diana Petrişor, Ecaterina Stan; din clasele a XI-a –  Alexandra Cloşcă, Paul Dumea, Diana Enea, Petronela Tiba și Larisa Ungureanu.

Istoricul încercărilor de a repune în valoare Cetatea

În mai 2016, autorităţile locale şi specialişti în domeniul culturii, arheologiei şi arhitecturii s-au întâlnit pentru a dezbate tema „Cum s-ar putea restaura şi introduce în circuitul public de valori istorico-arheologice ale Romanului – cetatea de la Gâdinţi, vatră a oraşului medieval, din sec. XIV”. Încă din 2015 s-au făcut demersuri pentru a se iniţia o Hotărâre de Guvern care să includă obiectivul în patrimoniul statului, însă până în prezent nu s-a produs vreo finalitate.  Cetatea a fost ”pasată” de la Gâdinți la Roman, însă discuții despre restaurarea ei se pot face doar după o decizie a Guvernului.

Cetatea Nouă a Romanului este situată la 5 kilometri de Roman, pe malul stâng al râului Siret, în comuna Gâdinți, fiind o ctitorie a lui Ștefan cel Mare, ridicată în 1466. Ea a fost una dintre cetățile care alcătuiau planul de apărare al Moldovei, fiind construită exclusiv din piatră. Fortăreața cuprindea 7 turnuri legate între ele de ziduri de patru metri grosime și era construită în plan stilat. Împrejurul zidurilor s-au săpat șanțuri de apărare pavate cu lespezi prin care s-a revărsat apă din râul Siret. Cetatea a jucat un rol important în istoria Moldovei până în anul 1675, când a fost distrusă din ordinul vizirului de către domnitorul Dumitrașcu Cantacuzino. În timpul comunismului, din cauză că se afla în apropierea unei unități militare, nu s-a dorit renovarea și punerea acesteia în circuitul turistic și cultural.

Comentarii

WORDPRESS: 4
  • Nu ar fi mai bine oare ca, inainte de a se incerca „salvarea” cetatii, care, in urma impartirii administrativ-teritoriale comuniste din anul 1968, cu aberatiile ei, a ajuns pe teritoriul comunei Gadinti, desi Stefan cel Mare o construise ca Cetate Noua a Romanului, dandu-i acest nume pentru a o deosebi de Cetatea Veche, a lui Roman I, nu ar fi mai bine deci a se inlocui denumirea care de atata timp s-a dovedit a fi gresita, a strazii Smirodava din Roman, care este pur si simplu una inventata, inexistenta nicaieri in alta parte, cu Smedorova, adica „Cetatea Sfantului Dumitru”, care este denumirea corecta, asa cum apare ea la Grigore Ureche, Nicolae Costin si Dimitrie Cantemir ?

    • Cu Grigore ( dintr-o ) Ureche ,am ințeles..dar..Nicolae Costin ??? Nu cumva MIRON Costin ?Intelectualul acela care și-a pierdut capul pentru ca a dat dovadă de hiclenie fața de Vodă…

  • Cetatea era din piatră dar si din cărămidă…Spun asta pentru că duminică 1 august 1977( ! ) cînd am fost ultima dată acolo ,un țăran tocmai demola un zid( avea nevoie de cărămizi pentru coteț…)

  • Denumirea Smedorova, derivata din San Medru, care este numele vechi, popular, mostenit din latina, al Sfantului Dumitru, exista si in Serbia, in numele orasului Smederovo, al cetatii Smederevska Palanka si al insulei Smederevska Ada, toate situate pe Dunare, in aval de Belgrad si explicate prin romana de specialisti din spatiul ex-iugoslav. Ea apare mai intai in Letopisetul lui Grigore Ureche, apoi in Letopisetul lui Nicolae Costin, fiul lui Miron Costin si in Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie Cantemir. Denumirea initiala a cetatii de la Roman, a lui Stefan cel Mare, sub care apare in documente incepand cu 15 septembrie 1466, a fost Cetatea Noua, in slavona mediobulgara a acelor documente, Novograd.