Mii de romașcani se adună la biserici, în prima sîmbătă din Postul Mare, numită și Sîmbătă Sfîntului Teodor, așa cum este tradiția, pentru a-și arăta dragostea și respectul pentru cei adormiți.
În această zi se deschide seria slujbelor de pomenire a morților, care se va încheia înainte de Săptămîna Patimilor.
Slujbele speciale de parastas pentru ziua celor adormiți din Postul Mare, pe care Biserica Ortodoxă le păstrează cu strășnicie, sînt foarte vechi.
Conform învățăturilor sfinților părinți și tradiției, această sîmbătă a Sfîntului Teodor (Toader, cum este denumit în popor) își are începutul la sfîrșitul secolului al IV-lea, cînd împăratul Iulian Apostatu a poruncit să se stropească cu sîngele animalelor sacrificate idolilor toate produsele vîndute pe piață, pentru a întina, astfel, prima săptămîna din sfîntul și marele post al creștinilor. Atunci, Sfîntul Mucenic Teodor Tiron s-a arătat în vis Episcopului Eudoxie al Constantinopolului, îndemnîndu-l să fiarbă boabe de grîu și să le distribuie locuitorilor, pentru ca aceștia să nu cumpere alimente din piață. Datorită intervenției acestui mucenic, Eudoxie a poruncit să se serbeze în fiecare an, la încheierea primei săptămîni a Postului Mare, un praznic care să comemoreze acest eveniment.
Sîmbătă sînt aduse în biserici, spre binecuvîntare, colive. În multe mănăstiri și schituri, în fiecare zi, la sfîrșitul Sfintei Liturghii, se face o colivă din grîu fiert, îndulcit cu diferite produse (zahăr, miere, nucă), care, după binecuvîntarea printr-o rugăciune specială, se împarte tuturor, aducîndu-ne aminte că trebuie să rămînem departe de mîncărurile necurate și să credem că Dumnezeu găsește totdeauna o posibilitate de a ne hrăni dacă îi cerem ajutorul, așa cum s-a întîmplat la mijlocul veacului al IV-lea cu minunea Sfîntului Teodor Tiron. Începînd cu sîmbăta Sfîntului Teodor, în fiecare sîmbătă din sfîntul și marele post, exceptînd sîmbăta de dinainte de Învierea Domnului, în toate bisericile ortodoxe se va face pomenirea celor adormiți.
Comentarii