Am stat în cumpănă dacă să pun semnul întrebării la finalul titlului, apoi am decis că vreau să fie vag.
Știi ce-ar fi făcut tovarășul Ceaușescu dacă virusul ăsta infect, Covid, ar fi pus în pericol de viață pe cetățenii României?
Tu, care ai trăit pe timpuri comuniste, te-ai întrebat vreodată?
Tovarășul Ceaușescu ar fi impus vaccinurile fără să-ntrebe pe nimeni. Imediat. Știi de ce? Dacă ai fi citit „14 nuanțe de roșu”, ți-ai fi amintit.
Nicolae Ceaușescu a avut visuri mărețe pentru țărișoara lui. „Decrețeii”, iți spune ceva?
„Politica demografică a regimului Ceaușescu a avut la bază Decretul nr. 770 din 1 octombrie 1966, care interzicea întreruperea de sarcină și care viza creșterea accelerată a populației.” Sursă: Wikipedia.
Tovarășul Ceaușescu a impus un regim totalitar ca să înmulțească numărul locuitorilor țării, așa că dacă vreun român ar fi îndrăznit să se opună vaccinului sau să agite populația cu fel de fel de idei apocaliptice, președintele Republicii Socialiste România ar fi ordonat împușcarea acestuia la zid, fără judecare și drept de apel.
Dacă ești onest și obiectiv, admiți că am dreptate și că nu-s baliverne sau simple supoziții. În Epoca de Aur, nou-născuții (și copiii) erau vaccinați împotriva oricăror boli știute. Obligatoriu. Nu se punea problema altfel. Nici să gândim că suntem împotrivă nu ne era permis.
Ce s-ar fi ales te teoriile conspiraționiste pe atunci?
Niciuna nu s-ar fi perindat prin vreo anticameră a creierului unui român. Niciodată.
Și uite azi ce haos. Ce degringoladă. Ce măcel. Părinții împotriva copiilor. Soții împotriva soțiilor. Pacienții împotriva doctorilor. Și viceversa.
Vom ieși din pandemie când vom face front comun împotriva proliferării acestui virus infam. Și ce treabă bună ar fi făcut Ceaușescu acum.
Da, și iar o să mă înjuri, și iar o să mă insulți, și iar o să vrei să demonstrezi că tu ești mai deștept, ai mai multă cultură și adevărul este numai de partea ta. Nu te împiedic. N-am cum, dar aș vrea.
Adevărul are multe versiuni. De regulă, acestea sunt direct proporționale cu numărul celor care-și exprimă părerile, fie că sunt întrebați sau nu. Ca mine, zici tu alterat.
Cine m-a-ntrebat pe mine ce cred eu despre virus și pandemie?
Îți va fi greu de crezut, dar chiar am fost întrebată de nenumărate ori. Sunt blogger de mai mult de un deceniu, știi? Oamenii mă citesc și unii chiar mă-nțeleg. Și asta-mi amintește de fraza asta la care mă gândesc deseori: „Dintre toți elevii mei, doar unul m-a înțeles, dar și acela m-a înțeles greșit.” Chestia este că Hegel a spus-o așa: „Dintre toți elevii mei, doar unul m-a înțeles și chiar și acela a greșit.” De ce mi-o amintesc eu diferit, n-am idee. Mintea umană are defectele ei, clar. Am interpretat-o diferit de mică.
Și-acum sunt foarte confuză.
Ce-a vrut să zice (Georg Wilhelm Friedrich) Hegel de fapt? Că elevul a greșit că l-a-nțeles sau că elevul l-a-nțeles greșit (cum am priceput eu)?
În fine, filozofia este subiectivă.
Fleacuri, zic unii.
Când ne vom întoarce la normalitate?
„Ce este normalitatea?” obiectează polemicii.
Nu intru-n detalii. Fiecare are ideea lui personală despre normalitate (și despre orice altceva). Toți suntem filozofi, unii mai căpoși decât alții.
Normalitatea este ce crezi tu că este. E bine așa?
Eu… nu știu dacă vreau să mă-ntorc la normalitatea dinainte. Nu mă deranjează să stau închisă-n casă și să mă spăl des pe mâini, cântând cât mă țin plămânii: „La mulți ani cu sănătate să îmi dea Domnul tot ce-mi doresc / Zile senine și fericire / La muulți ani, să trăiesc!”
Mint. Cânt în engleză, de două ori, că așa am învățat aici: „Happy birthday to me, Happy birthday to me, Happy birthday dear Cristina, Happy birthday tooo mee!” și încă o dată.
Îmi place să port mască-n public. Mă simt în siguranță când o port. Dar nu în siguranță că țin virusul deoparte, ci că nu mi se vede fața. Mă simt ca la o mascaradă. Asta este realitatea crudă: lumea este o mascaradă.
Știu că știi, dar permite-mi să dau definițiile de pe dexonline.ro:
mascaradă sf [At: CR (1834), 3512/12 / V: (rar) ~chera~ / Pl: ~de / E: fr mascarade, it mascherata]
1 Petrecere, bal la care participanții sunt deghizați și mascați.
2 Ceată de oameni mascați.
3 (Fig) Acțiune falsă, ipocrită Si: farsă, înșelătorie, prefăcătorie, (înv) mascaralâc (3).
4 Atitudine falsă, ipocrizie Si: prefăcătorie
Teoriile conspiraționiste (nu numai relative la Covid și pandemie), acuzațiile, învinuirile, pretențiile… toate sunt o mascaradă. Cu cât se adună mai mulți și urlă mai tare, aceia au adevărul de partea lor.
Vom scăpa de pandemie (poate), atunci când vom deveni toți responsabili. Atunci când vom vrea să înțelegem că virușii nu ne-ntreabă dacă credem că sunt fatali. Virușii (sau virusurile) nu fac discriminări. Oricât am fi de deștepți și oricât am avea noi adevărul în pumn, dacă Covid (sau orice alt virus contagios) ne găsește o slăbiciune în organism, ai lui suntem.
Vom ieși din pandemie când nu mai stăm cu mâinile împreunate pretinzând ajutor de la medicină, cercetători și guverne, dar refuzăm să fim intubați, refuzăm tratamentul, refuzăm să ne conformăm, refuzăm să ne ferim, refuzăm să ne protejăm ș.a.m.d.
Vom ieși când ne vom alia să ne ocrotim unii pe alții. Când vom admite că nu suntem savanți și nu știm toate adevărurile. Suntem comuni mortali la mila virușilor creați sau nu în laboratoare cu unicul scop de a anihila rasa umană.
Mi-am făcut al treilea vaccin. Am scăpat cu viață și de data asta. Și dacă trebuie, mi-l voi face și pe al patrulea și tot așa, în ciuda fobiei acelor (trypanophobia în engleză = tripanofobia în română) de care sufăr cumplit. Nu m-am vaccinat doar pentru mine, ci și pentru semenii mei, în mod special pentru acei de care mă îngrijesc. Este datoria mea de „carer”.
Dacă mi-am băgat nesilită de nimeni otravă-n vene și voi muri fără greș în următorii 3 ani (cum asigură mulți oameni de neștiință), îmi accept soarta. Acum ori mai târziu, nimeni nu fentează moartea.
Niciun vaccin nu are 100% acoperire (întotdeauna a fost așa) și unii oameni au efecte secundare drastice. Iar alții, total nenorocoși, își pierd viața după ce l-au făcut. Dar nu știm cu precizie care, cum și de ce. Ne asumăm fel de fel de riscuri în fiecare zi și câteodată, oricât ne-am feri de ceva, nu scăpăm. Și totuși trebuie să încercăm. Eu așa gândesc și zic că-i corect. Cum gândești tu este exclusiv treaba ta. Doar este viața ta.
Mă-ngrijorez și mă rog cu ardoare pentru cei care decid să se vaccineze, deoarece fiecare organism reacționează diferit la vaccinuri (și tratamente).
Dar, așa cum am mărturisit aici (apasă), te va duce pe unul dintre blogurile mele) și mai mult mă rog pentru acei care șovăie. Mă rog pentru acei care se tem și pleacă urechile la bufonerii scornite de creaturi cărora nu le pasă de nimeni. Ei râd și noi plătim. Și nu e drept.
Dar ce e drept pe lumea asta?
Credit fotografie: Pixabay
Comentarii