Concursul de idei „Porţile Neamţului“, organizat de Consiliul Județean Neamț, a ajuns la final. În urma parcurgerii etapelor de jurizare, a centralizării voturilor publicului și a notelor acordate de către juriul de specialitate, niciunul dintre cele 20 de proiecte aflate în competiție nu a întrunit punctajul necesar pentru premierea lor, conform Regulamentului aprobat al concursului și metodologiei de evaluare şi notare, informează un comunicat al Consiliului Județean Neamț.
Subiectul concursului de idei „Porţile Neamţului“ propunea concurenţilor realizarea unui portal/arcadă pentru șapte dintre intrările în județ, situate pe drumuri naționale, îmbinând estetica, utilitatea şi elementele de identitate istorică, etnografică și culturală, armonizând imaginea cu specificitatea/unicitatea zonei și completând-o cu un element de comunicare, precum un mesaj sau slogan. Prin respectivul concept, s-ar fi asigurat o identitate vizuală puternică și complexă a județului, cu implicaţii benefice asupra percepției vizitatorilor şi persoanelor care îl tranzitează.
Dintre propunerile primite la Consiliul Județean și analizate de către juriu, cinci au obținut peste 60 de puncte, apropiindu-se de minimul necesar acordării premiului III. Pentru trei dintre acestea, care au obținut între 65 şi 70 de puncte şi au respectat cel mai bine cerințele temei de concurs, s-a decis acordarea de mențiuni constând în diplome. Alte două proiecte s-au evidențiat prin soluțiile prezentate, însă nu au respectat tema propusă în Regulament și anume crearea unui portal/arcadă peste drum.
Concursul a fost lansat pe data de 12 aprilie, iar perioada propriu-zisă de depunere a proiectelor a fost între 9 și 18 mai 2018 și a dat posibilitatea participării tuturor celor care își desfășoară activitatea în domeniul arhitecturii, de la studenți și stagiari, până la arhitecți cu drept de semnătură și firme de arhitectură, cu respectarea condițiilor prevăzute de Regulamentul și tema concursului, aprobate prin H.C.J. nr. 61/05.04.2018. Au fost trimise peste 1.300 de invitaţii arhitecţilor înscrişi în Ordinul Arhitecților din România, precum şi facultăţilor de arhitectură din întreaga ţară.
Cele 20 de proiecte înregistrate la Consiliul Județean Neamț au fost analizate și evaluate de un juriu format din cinci membri: președintele Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, arhitecţii Iulian Diaconescu, Răzvan Cristian Fodor şi Roxana Iulia Vădeanu şi Cornel Viorel Galbăn – şef serviciu în cadrul Direcţiei Arhitect Şef – Consiliul Judeţean Neamţ. Proiectele, anonimizate, au fost făcute publice prin intermediul paginii de Facebook „Porțile Neamțului“ și au putut fi votate prin like-uri de către vizitatorii paginii. Ponderea votului publicului a reprezentat 20% din punctajul final al fiecărui proiect.
Participanții la concurs au avut posibilitatea de a se califica pentru trei premii în valoare de 15.000 lei, 10.000 lei și 7.000 lei, pentru un punctaj de 90, 80, respectiv 70 de puncte. Rezultatele concursului vor fi afișate pe site-ul www.cjneamt.ro şi pe pagina de Facebook „Porțile Neamțului“, iar lucrările participanţilor vor fi expuse în perioada 11-15 iunie 2018, la sediul Consiliului Județean Neamț.
„Mulțumesc celor care au trimis propuneri, juriului de specialitate și tuturor nemțenilor care au urmărit acest concurs și au votat proiectele propuse pentru tot sprijinul și implicarea lor!”, a transmis președintele Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene.
Comentarii
Asta ne mai lipsea … cele două pasarele peste calea ferată spre Iași și P.Neamț sunt mai urgente și mai utile.
Judetul Neamt reprezinta o entitate creata in mod artificial, in urma cu 50 de ani, in perioada comunista. Anterior, timp de peste 500 de ani, adica de-a lungul unei perioade de 10 ori mai indelungate, Romanul si Neamtul reprezentasera doua entitati diferite, asa cum era normal sa fie si cum istoria si geografia fiecareia dintre ele o impuneau. A existat si atunci, pe la 1830, situatia nefireasca, in care Piatra, orasul numit dupa Unirea din 1859, Piatra-Neamt, pentru a-l deosebi de Piatra-Olt, a ajuns sa faca parte, pentru cativa ani, din Tinutul Roman. Numai ca societatea de atunci era cu mult mai capabila de a-si indrepta erorile decat cea de astazi, care, dupa cum tot mai mult putem constata, nu doar ca nu s-a dovedit capabila sa le indrepte, dar se arata din ce in ce mai predispusa sa le repete. Cat despre porti de intrare, asemenea structuri mai exista, din cate stiu, la intrarea dinspre Bucuresti in judetul Teleorman si pe undeva, prin secuime, confectionate din metal, in primul caz, din lemn, in cel de-al doilea, Prezenta lor ar putea fi indreptatita cel mult in situatia in care, in arhitectura populara a zonei respective, ele se remarca prin particularitati deosebite fata de cele din alte zone, particularitati care merita cu adevarat a fi scoase in evidenta.
In forma sa actuala, Judetul Neamt reprezinta o entitate teritoriala creata in mod artificial, in urma cu 50 de ani, in perioada comunista. Anterior, timp de peste 500 de ani, adica de-a lungul unei perioade de cel putin zece ori mai indelungate, existasera, asa cum era normal, doua entitati teritoriale distincte, una cu capitala la Piatra, oras numit dupa Unirea din 1859, Piatra-Neamt, pentru a-l deosebi de Piatra-Olt si alta cu capitala la Roman. Pe la 1830, a mai existat, doar pentru cativa ani, o singura entitate teritoriala, avand capitala la Roman si incluzand si orasul Piatra. Numai ca societatea de atunci s-a dovedit cu mult mai capabila decat cea de acum de a indrepta astfel de erori, pe care cea actuala nu numai ca nu s-a dovedit capabila sa le indrepte, ci se arata tot mai predispusa sa le extinda. Cat despre porti precum cele mentionate mai sus, ele exista deja, din cate stiu, la intrarea dinspre Bucuresti in Judetul Teleorman(din metal) si undeva prin secuim(din lemn). Prezenta lor, desigur in aceasta din urma varianta, ar putea fi eventual justificata numai atunci cand arhitectura populara a zonei respective ar include, in cazul unor astfel de structuri, elemente specifice, demne cu adevarat a fi scoase in evidenta.
Trecerea penibila, de la Roman, peste cele nu mai putin de trei linii de cale ferata de pe drumul international E 85, una din cele mai importante rute de acest fel care strabate Romania, facand legatura intre nordul si sudul Europei (intre Finlanda si Grecia), este singura de acest fel de pe intregul ei parcurs romanesc. „Porti” mai exista insa, cum ar fi, de pilda, cea metalica de la intrarea in judetul Teleorman, dinspre Bucuresti, si cea de lemn, de la intrarea in judetul Covasna. Totul este ca ele sa fie cu adevarat reprezentative pentru specificul arhitecturii populare din zona. Altfel, nu numai ca sunt inutile, dar si inadecvate. In cazul nostru, judetul Neamt reprezinta, dupa cum se stie, o realitate aparuta abia in urma cu 50 de ani, in perioada comunista, dupa ce, timp de peste 500 de ani, Romanul si Piatra-Neamt(anterior Unirii din 1859, Piatra lui Craciun si apoi Piatra) fusesera capitalele a doua unitati teritoriale distincte. Ba inca, pe la 1830, timp de cativa ani, Piatra facuse parte din tinutul Roman. O situatie evident nefireasca pe care societatea de atunci, spre deosebire de aceea din ultima jumatate de secol, a fost capabila sa o corecteze.