Au plecat de acasă lăsând o ţară săracă şi când s-au întors au găsit o ţară îngenunchiată

Am descoperit, absolut întâmplător, că la o zi după alegerile din România, adică pe 6 iunie, ar putea avea loc alegerile pentru consilierii locali din Italia. Patru români au anunţat că vor intra în cursa electorală de anul acesta, trei dintre ei fiind pentru circumscripţii diferite la Torino, Adrian Ichim (48 de ani, inginer din Bacău), Maria Ungureanu (studentă, 24 de ani) şi Elena Putina (traducător autorizat la Tribunalul din Torino şi operator Crucea Roşie), în timp ce Sorin Nedea candidează la Bologna.

Diferenţa dintre campania electorală tipic românească şi cea a românilor care vor să fie doar consilieri în Italia este radicală. La români nici nu există o campanie a consilierilor, iar primarii, în general, se laudă cu realizările altora, dar pe care şi le asumă doar pentru că sunt făcute sub tutela sau în „tarlaua” lor. La noi se practică politica de tip şacal, în timp ce „dincolo” se munceşte pe bune. Nu există candidat care să nu fie voluntar, de ani buni, în vreo asociaţie. La capitolul comunicare sunt de 10 cu plus, singurul lor atu şi, în acelaşi timp, marele handicap este cetăţenia. În Italia există chiar un ghid minimal al candidaţilor la funcţia de consilieri care, întâi de toate, te invită să te gândeşti de zece ori dacă chiar vrei să-ţi cheltuieşti resursele financiare (cam 6.000 de euro minim) şi umane (cunoştinţe, relaţii) pentru posibilitatea probabilă de a obţine această funcţie administrativă. Ghidul ar fi demn de a fi urmat şi în România. Se subliniază intens faptul că nu orice discuţie e dezbatere şi nu orice schimb contradictoriu de replici e o controversă constructivă.

Primul consilier român în Italia

Adrian Ichim

Adrian Ichim, primul consilier român în Italia, cu experienţă deja, nu renunţă la cursa electorală şi acum vrea creşe româneşti, subvenţionate parţial de Primărie.

„Sunt tehnician la Jungheinrich Italiana Srl. Până în urmă cu două săptămâni, eram consilier al primăriei din Ciriè. Mi-am dat demisia din funcţia de consilier, pentru că am decis să candidez la primăria din Torino, pentru aceeaşi poziţie. Și, pentru a nu lăsa loc la niciun tip de interpretare, am renunţat la această funcţie. Motivaţia personală este simplă: ar fi pasul firesc, după experienţa de consilier al primăriei din Ciriè, experienţa în asociaţiile româneşti şi în comunitate, în general. Mereu am fost activ, din punct de vedere social, şi m-am implicat în situaţiile în care era necesară intervenţia în favoarea unui român sau a comunităţii noastre. Motivaţia socială o completează pe cea personală: la Torino sunt peste 50.000 de rezidenţi români ale căror probleme, păreri, atitudini sau dorinţe nu ajung în consiliul primăriei. Multe familii tinere de români, care nu au rude în apropiere, nu au cu cine să-şi lase copiii mici, între 2 şi 4 ani, pentru a putea munci ambii părinţi. Deoarece copilul este prea mic şi preţurile creşelor sunt înfiorător de mari, ori nu sunt suficiente locuri la grădiniţa de lângă casă, iar a pierde zilnic două ore doar pentru dus şi adus copilul este inacceptabil. Și familia suferă, economic, apar complicaţii, stres inutil şi tensiuni. Știe primăria despre această situaţie? Probabil, dar, după cum pare, nimeni nu s-a străduit să o rezolve. Pentru că familiile italiene au alte condiţii şi beneficiază de altă protecţia socială. Soluţiile sunt multiple, de la înfiinţarea unor creşe-grădiniţe în interiorul comunităţii şi susţinute parţial de primărie, până la alocarea unor locuri suplimentare pentru imigranţi sau crearea unor condiţii de prioritate pentru anumite categorii de vârstă dezavantajate. Teoretic, toţi suntem egali, practic, românii nici nu sunt informaţi de drepturile lor şi nici nu beneficiază de acelaşi suport pentru a le obţine, chiar dacă plătesc impozite şi fac economia oraşului să se mişte. Pe scurt, nu doresc să ajung consilier pentru a avea un loc de muncă sau pentru bani. Cei aproape 1.200 de euro pe care i-aş lua de la primărie nu reprezintă niciun fel de stimul”, a susţinut Adrian Ichim în discursul de lansare a candidaturii.

Maria Ungurean vrea implicarea tinerilor

Maria Ungurean, tânăra de 24 de ani originară din Marginea – Suceava, candidat la consiliul pentru circumscripţia 6 Torino, şi-a centrat campania pe implicarea comunităţii în viaţa civică şi pe dezvoltarea spiritului gospodăresc. Ea este cea care a făcut un apel pentru solidaritate în cazul tânărului ucis cu 14 lovituri de cuţit de către un italian dezaxat. În urma apelului, doar într-o singură seară, 120 de români au colectat peste 1.000 de euro care au fost donaţi familiei. După mai bine de zece ani de Italia, Maria consideră Torino casa ei.

Elena Putina vrea protecţie socială pentru „badante”

Elena Putina este candidat la funcţia de consilier în circumscripţia 2 Torino, alături de alte 24 de persoane. Originară din Cetireni, Republica Moldova, dar la o aruncătură de băţ de Iaşi, ea stă în Torino de 14 ani şi lucrează ca traducător autorizat la Tribunalul din Torino. De asemenea, este operator Crucea Roşie. Este implicată în mai multe proiecte sociale, din care cel mai recent e deschiderea unui adăpost pentru cei fără locuinţă, unde aceştia pot intra cu animalele de companie.

„Nu salariul de 600 de euro e motivaţia! Funcţia de consilier într-o circumscripţie nu este o prezenţă politică. Evident, are legătură cu politica, are legătură cu sistemul meu de convingeri, dar este o poziţie administrativă, o funcţie care îţi dă posibilitatea de a participa la deciziile concrete, legate de viaţa în oraş, în sectorul nostru. Eu vreau să cresc concret nivelul de trai al celor din circumscripţia mea. Vreau să găsim resurse concrete, oportunităţi noi, concrete. Fără vorbe, cu fapte. Am intrat în jocul alegerilor pentru că mă consider suficient de matură social şi politic. Pentru că ştiu, din interior, cum funcţionează sistemul şi ştiu unde trebuie acţionat pentru ca rezultatele pozitive să apară şi pe străzile noastre. În Italia, asistenţa socială şi sanitară sunt excelente. Însă vreau ca ele să mai facă încă un pas, către omul de rând, către cei care au cu adevărat nevoie şi nu ştiu unde sau cui să se adreseze. De exemplu, sunt multe femei care lucrează «la fix», aşa-numitele «badante», care îşi înţeleg prea puţin drepturile şi nu beneficiază decât parţial de ele. Pe scurt, mă voi concentra pe protecţie socială, într-un mediu de afaceri tot mai ostil, care nu doar că angajează foarte greu, dar care nu oferă garanţiile necesare unei vieţi decente, şi voi face presiuni asupra autorităţilor administrative pentru mai multă siguranţă pe străzi şi mai multe locuri în grădiniţe, în mod special pentru imigranţi, pentru că ei sunt cei mai expuşi social”.

Sorin Nedea

Sorin Nedea, originar din Ploieşti, candidează pentru funcţia de consilier la Bologna. El este cunoscut pentru incisivitatea cu care l-a somat pe Ministrul Românilor de Pretutindeni să stabilească modalitatea şi datele exacte de vot ale românilor din diasporă „înainte de calendele greceşti!”. Apelul său insistent şi repetitiv, deşi iniţial a fost tratat cu flit diplomatic, a fost, în final, un succes. Italo-românii noştrii s-au mobilizat şi cei care s-au înscris ca voluntari, bat din uşă în uşă pentru a întocmi documentele necesare ca românii să poată vota.

De ce îşi doresc cu atâta ardoare schimbarea? Pentru că, zic ei, au plecat de acasă lăsând o ţară săracă şi când s-au întors, în vizită, au găsit o ţară îngenunchiată!

Kalia