Compania județeană Apa Serv este nevoită, de câteva săptămâni, să restricționeze programul de furnizare a apei potabile în municipiul Roman, prin reducerea presiunii în timpul nopții, iar de luni, 25 noiembrie, și după orele prânzului, motivul invocat de companie fiind seceta prelungită. În acest context, directorul Apa Serv, Vlad Angheluță, a fost prezent la Roman marți, 26 noiembrie, unde, în cadrul unei conferințe de presă susținută alături de Bogdan Curcudel, directorul Zonei Est din cadrul Apa Serv, și de inginerul Cristian Buzdugan, din cadrul Unității de Implementare proiecte POIM, a oferit explicații asupra situației actuale a furnizării apei în Roman și a evoluției acesteia în următoarea perioadă.
Directorul Apa Serv, Vlad Angheluță, a făcut referire la situația lipsei de precipitații din ultimele luni, care afectează fronturile de captare a apei nu numai în județul Neamț, ci și în alte zone din țară. Vlad Angheluță a precizat că situația restricționării furnizării apei în Roman nu va mai dura mult, în urma unei lucrări finalizate deja în albia râului Moldova, în zona frontului de captare de la Simionești – Pildești, care va permite captarea unei cantități mai mari de apă decât în acest moment, pentru ca furnizarea apei potabile în Roman să revină la normal, în maximum două săptămâni.
Vlad Angheluță a făcut referire și la situația vechimii rețelelor, care pe zona Roman duc la furnizarea apei cu 52% pierderi și pentru reabilitarea cărora ar fi nevoie de circa 60 de milioane de lei, care ar putea fi asigurate doar din fonduri europene. Directorul Apa Serv a dat asigurări că pierderile din rețea, în urma avariilor sau a unor lucrări, nu sunt încărcate în plus în facturile suportate de consumatori, ci intră în costul operațional stabilit la nivel național printr-un ordin al ANRSC (Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Publice Comunitare) – sau sunt suportate de terți implicați, cum a fost în cazul avariei majore de la Simionești, provocate de un operator care efectua o lucrare pentru Primăria Cordun, când pierderile au fost suportate de către Primăria Cordun.
Directorul companiei județene Apa Serv, Vlad Angheluță, a mai precizat, de asemenea, că pentru zona Romanului nu este oportună soluția apelării la ajutorul unui operator din județul Iași, atât din motive tehnice, dar și din cauza aceleiași probleme a lipsei precipitațiilor.
Directorul Apa Serv a subliniat că lucrările de mentenanță și de reabilitare treptată a rețelei sunt în atenția companiei, însă în limita fondurilor proprii alocate pentru investiții, de doar două milioane de lei pe an pentru întreg județul, sau din fonduri europene, existând deja un proiect prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) depre care se speră că va intra la finanțare din vara anului viitor.
Principalele declarații ale oficialilor Apa Serv:
„Din păcate, lucrurile pentru captarea Pildești – Simionești și furnizarea serviciului de apă în municipiul Roman nu sunt dintre cele mai bune. După cum știți, de o perioadă de timp, suntem nevoiți să apelăm la raționalizarea consumului, la furnizarea apei cu presiune redusă chiar în timpul zilei, începând de ieri (n.r. – de luni, 25 noiembrie), și această întrerupere care are loc între orele 23 și 4 ale fiecărei nopți, din perioada 20 noiembrie”.
„Pentru o bună informare a tuturor romașcanilor am ales să fac și o prezentare a frontului de captare Pildești – Simionești. Vorbim de o investiție care s-a derulat în mai mulți ani. Primul sector al captării a fost construit în anii 1964 – 1967, apoi partea a doua a fost construită între anii 1975 – 1979, și captarea de la Simionești, Captare 3, între 1993 și 1995. Captarea 1 are 32 de pompe, cinci chesoane; sunt 34 de pompe și două chesoane în Captarea 2; iar cea de la Simionești are 28 de pompe și un dren în lungime de 1.040 de metri. Insist asupra acestor date pentru ca dumneavoastră să aveți o idee despre ce fel de nivel de investiții și buget de mentenanță are nevoie Compania județeană Apa Serv pentru a menține aceste pompe în stare de funcționare, pentru a le efectua reviziile în perioadele de mentenanță și pentru a furniza apă în condiții optime municipiului Roman. În momentul de față funcționăm cu 76 de pompe”.
„Niște viituri care au avut loc în anul 2018 au influențat și modul în care eram organizați și modul în care captasem apă pe brațele care alimentează captările de la Pildești – Simionești. Noi aceste investiții le aveam realizate la acel moment. Nu este doar atât. Viiturile, succesiv, au afectat atât o investiție mai veche a Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA), cât și o investiție făcută de către compania județeană. Chiar dacă, punctual, au fost viituri, toată lumea știe că ne confruntăm cu un fenomen de secetă, care, din păcate, afectează în primul rând și este factorul determinant pentru scăderea nivelului hidrostatic în puțuri și pentru imposibilitatea de a livra în condiții optime și non-stop apă în municipiul Roman”.
„Dacă vorbim de dat culese de la SGA, cei cu care suntem în permanentă corespondență, urmărim inclusiv debitul râului Moldova, care astăzi este un pic în creștere, a avut debit de 8,2 metri cubi pe secundă ieri și 9,2 metri cubi pe secundă astăzi. Dar o medie anuală a debitului râului Moldova în zona captării Plidești – Simionești este de 15 metri cubi pe secundă, deci este vizibil că ne confruntăm cu acest fenomen de secetă”.
„Municipiul Roman nu este pus pentru prima dată în această situație, știți că au mai fost momente de acest gen, și, efectiv, indiferent de calitatea și de numărul puțurilor sau al drenurilor sau al chesoanelor din această zonă, depindem foarte mult de stratul acvifer, dacă este sau nu la nivel optim, pentru a-l exploata optim și pentru furnizarea de apă pentru municipiu și pentru comunele aferente”.
„Apele Române au făcut o lucrare mai complexă, începând chiar prin 1996, terminată în 2017, cu scopul de creștere a talvegului și de aducere a acestei ape în zona frontului de captare. Pe lângă această investiție, cei de la Apele Române eu zic că au răspuns foarte prompt și, împreună cu noi, cei care monitorizăm aceste niveluri în puțuri, în 13 – 15 noiembrie, prin programul de gestionare a apelor, să finalizeze cea mai importantă parte de reabilitare a brațului care alimentează Captările 1 și 2, adică cele 68 de pompe și șapte chesoane”.
„De la momentul intervenției Apelor Române există o latență și de obicei rezultatele se văd de la 2 la 4 săptămâni, foarte mult depinzând și de nivelul de precipitații în amonte și de modul în care debitul râului ajută sau nu stratul acvifer. Și asta este principala cauză pentru care și acum suntem în postura mai puțin plăcută de a raționaliza consumul de apă. Noi sperăm că, pe baza prognozelor ANMH, pe baza corespondenței cu SGA și pe datele pe care le primim de la dumnealor, ca lucrurile să se îmbunătățească și să nu mai fim, în perioada imediat următoare – deci vorbesc de următoarele două săptămâni –, să recurgem la măsurile acestea”.
„Este important de menționat, apropo de corespondența pe care o avem cu Apele Române, că aceeași situație este și la captarea Lunca-Vânători, care alimentează sistemul zona Tîrgu Neamț, cu comunele aferente, avem aceleași probleme de raționalizare a consumului, iar acolo albia chiar este secată aproape integral, debitul este asigurat mai mult de un pârâu care, la confluența cu Ozana, alimentează fronturile de la Tîrgu Neamț, din 12 puțuri acolo lucrăm cu opt, afectând în primul rând distribuția apei din zonele înalte din Tîrgu Neamț, precum și în comunele Bălțătești, Agapia, Grumăzești și, parțial, Răucești”.
„Deci este un fenomen general, nu suntem singurul furnizor din țară care se confruntă cu seceta severă din 2018 – 2019 și sunt mai mulți operatori în țară care trăiesc aceleași realități pe care le trăim și noi la Neamț”.
„Din captarea de la Simionești – Pildești mai sunt alimentate localitățile Săbăoani și Cordun. Însă, consumurile pe Săbăoani și Cordun sunt extraordinar de mici și nu ar influența în niciun fel modul în care se acumulează apa în rezervoarele din Roman, ar fi o măsură luată doar ca să le fi rău și celorlalți, așa cum le este rău celor din Roman, și nu cred că este corect, pentru că influentul acolo este de vreo 500 de metri cubi pe zi, dacă nu mă greșesc, iar dacă îl împărțim la 24 de ore pentru o nevoie mult mai mare a municipiului Roman, nu ar ajuta cu absolut nimic nivelul din rezervoare.”
„În ce privește capacitatea de stocare în acest moment pentru Roman, avem două rezervoare de 2.500 metri cubi și unul de 5.000 în zona Gării, și încă unul de 5.000 în zona Arhiepiscopiei, care ar putea asigura o zi întreagă fără probleme alimentarea cu apă în municipiul Roman. Acestea nu pot fi umplute acum la capacitate, de aceea avem acum aceste restricții, pentru a putea ajunge la un nivel minim, rezonabil, pentru a furniza apă în restul zilei”.
„Din interacțiunea cu toți clienții noștri, atât pe portalul nostru, cât și pe mediile de socializare online, cu informațiile de la presă, de la primărie, știu că probleme majore nu sunt acum în Roman, doar că există acea diferență de presiune față de presiunea optimă de furnizare, lucru care afectează foarte puțin consumatorii, cel puțin din reacția oamenilor până acum, preluată pe toate canalele pe care noi le avem la dispoziție”.
„Orice pierdere în rețea afectează volumul de apă livrat consumatorului final. Pierderile documentate la nivel de companie pe primele nouă luni ale anului în zona Roman sunt de 52%, în timp ce pierderile aprobate în tarif și în contractul de delegare sunt de 45%. Este o realitate cu care ne confruntăm nu de ieri, de azi, și dacă este să mergem în zona reparării sau îndreptării acestui indicator foarte important, care este pierderea de apă, ar trebui să mergem pe bugete și pe alocări consistente din partea tuturor factorilor de decizie care pot să aloce acești bani pentru investiții, cheltuială de capital importantă pe care doar prin fonduri europene putem să o rezolvăm consistent”.
„Noi avem o pierdere inclusă în tarif de 45% aprobată și este o metodologie pe un ordin al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice Comunitare, care, în funcție de contractul de delegare pe care îl ai semnat cu unitățile administrativ-teritoriale în zona în care operezi, te duce la un anumit nivel de pierdere acceptată. Nu există operator care să nu aibă pierderi, este o realitate peste tot în România, aprobată la nivel de act normativ, prin această metodologie de calcul al prețului și tarifului pe apă și pe canal. Diferența dintre pierderea fundamentată și cea reală o reprezintă costuri ale companiei, aceasta este o realitate pe care trebuie o manageriem zi de zi și nu trebuie să o ascundem. Pierderile sunt diferite de la zonă la zonă în funcție în primul rând de vechimea rețelei – avem și pierderi de 60%, și de 65%, sunt realități cu care ne confruntăm”.
„Programul de investiții și bugetul aferent Apa Serv la nivelul anului 2019 este de 2.000.000 de lei, pentru toată zona de operare. Pentru Roman, în anul curent, au fost alocate fonduri în primul rând pentru asigurarea mentenanței – tot ceea ce înseamnă proces tehnologic, fie că e vorba de captare apă sau de tratare apă uzată, investiții în rețele noi anul acesta au fost bugetați 5 miliarde (n.r. – 5 miliarde de lei vechi, adică 500.000 de lei), 1,2 kilometri de rețea pe strada Zimbrului, cam aceștia au fost banii în mare pentru municipiul Roman. Nu am lăsat niciodată să se acutizeze o problemă, să fie nevoie de un utilaj sau un grup de presiune”.
„În 2017 au fost cumpărate 34 de pompe noi nouțe pentru Captarea Pildești – Simionești, iar anul acesta încă șase. Chiar acolo la Pildești, vizavi de acest consum scăzut, vă dați seama că este o solicitare mecanică în plus pe partea de funcționare a pompelor, funcționează gâtuite, și chiar avem probleme care intervin un pic mai des decât de obicei. Dacă de obicei funcționam cu 40 – 45 de puțuri, acum funcționăm cu 70 de puțuri, ca să încercăm să suplinim nevoia de consum în perioada aceasta, să facem față nivelului scăzut de apă”.
„Din datele pe care le avem acum, eu zic că în următoarea săptămână, în următoarele zece zile, așa cum este și orizontul de așteptare în funcție de ce ne-au spus cei de la Apele Române, va mai dura cam două săptămâni maxim acest program de restricționare, programul de restricționare de noapte între orele 23 și 4 și ziua în funcție de nivelul pe care îl vom găsi în rezervoare la începutul zilei, și vom anunța cât de prompt putem. Nu ne dorim să mai furnizăm și cu presiune redusă în timpul zilei, dar, dacă nevoia ne-o impune, decât să rămânem cu rezervoarele goale, preferăm să adoptăm soluția aceasta de avarie cu presiune redusă. Asta nu înseamnă că ziua nu a avut cineva apă, doar că presiunea a fost redusă”.
„În paralel, alte discuții foarte avansate cu SGA sunt pentru un nou canal de decolmatat, în zona Captării 3, care a rămas colmatat tot de la viiturile de anul trecut, pe care îl vom decolmata în următoarea perioadă. Acolo, stratul acvifer, ca dinamică și a rezultat din atâtea studii pe care le-am făcut, inclusiv pe ultimul, pentru programul următor pe fonduri europene, se deplasează dinspre mal spre cursul apei, iar acolo cursul apei trebuie să fie la un nivel optim egal cu stratul acvifer, pentru ca noi să avem un nivel optim în puțurile din care pompăm”.
„Impactul investiției făcute de Apele Române este major în reținerea și menținerea stratului acvifer, pentru că v-am spus că există și un fenomen de deplasare a stratului acvifer dinspre mal spre cursul apei. Având și acel braț tampon pe toată lungimea Captărilor de la 1 Pildești până la 3 Simionești, cu siguranță se constată o îmbunătățire. Noi am făcut investiția asta în 2018, din păcate viitura a distrus-o, iar aceste construcții hidrotehnice din păcate sunt provizorii, trebuie tot timpul întreținute”.
„Reducerea pierderilor de pe rețea nu poate fi făcută decât cu investiții majore. Pentru zona Roman, avem o listă de obiective de investiții absolut urgente de realizat, dar singura sursă de finanțare consistentă pe care o avem acum la dispoziție o reprezintă fondurile europene în următoarea perioadă de programare, care totalizează cam 15 milioane de euro. Doar în ce privește investițiile la sursa de apă Simionești – Pildești (instalații electrice aferente, stații de clorinare ieșire captare) sunt undeva la 2.800.000 de euro, o sumă care ar însemna bugetul de investiții al întregii companii pe cinci ani. Vorbim efectiv de o imposibilitate de a face această cheltuială de capital altfel decât cu fonduri europene”.
„Noi, ca să schimbăm la nivel de companie toată rețeaua, am avea nevoie mâine de circa 223 de milioane de lei, pe tot județul. Și Romanul are, din păcate, probleme mari în ceea ce privește rețelele expirate. Pe Roman, avem expirată o rețea de apă de 107 kilometri, adică 83% din total conducte, cu o valoare de înlocuire la 31 decembrie 2016 de 62.893.028 de lei. În ce privește rețelele de canalizare din Roman, porțiunea de rețele expirate are o lungime de 53,4 kilometri, adică 78% din total, cu o valoare de înlocuire de 21.643.598 de lei. Pentru tot județul, cele 223 de milioane de care ar fi nevoie, împărțite la cele 2 milioane pe an pe care le avem, înseamnă 100 de ani pentru bugetul companiei județene și ar trebui să fie o întrebare destul de grea pentru toți factorii de decizie din județ”.
„(În ce privește varianta trecerii la furnizorul de apă din județul vecin, ApaVital Iași) vor fi exact aceleași probleme, rețeaua nu se teleportează dintr-o zonă bună a ApaVital, rămâne să opereze pe aceeași zonă, cu aceleași rețele, cu aceeași vechime, cu aceleași lipsuri. Romașcanii trebuie să înțeleagă că rețelele acestea nu se pot scoate din pământ mâine, iar ApaVital Iași să vină și să opereze cu rețele noi, ci în aceleași condiții în care lucrează Apa Serv Neamț. În ceea ce privește un eventual aport de debit în rețea de la ei, acesta ar fi nesemnificativ cum este construită acum rețeaua lor, care nu poarte suporta nici măcar Tămășeniul, de exemplu, la consumul din luna august – ar fi imposibil să suplinească fizic nevoia de consum a Romanului. Și ei, la rândul lor, au probleme în zona de operare, pentru că, așa cum am spus, toți operatorii sunt afectați de secetă într-un fel sau altul, toți cei care au surse subterane”.
„În ce privește proiectul prin POIM pe care îl avem la Neamț, este la fel de mare și de complex ca al tuturor celorlalți 44 de operatori. Din păcate, în POIM perioadele de evaluare au fost mult mai mari, proiectele au ajuns la maturitate în decurs de trei ani de la depunerea studiului de fezabilitate final, noi l-am depus în iulie 2018, avem un an și un pic de evaluare, avem probleme și cu derularea contractului de servicii cu consultantul, dar noi avem un orizont de așteptare ca în maximum iunie 2020 să avem o aplicație de finanțare pe el, asta înseamnă că ne mai putem bucura în 2021, 2022 și 2023 de investițiile principale care trebuie făcute în zona Neamțului, având acea perioadă de n+3 ani, și acesta este orizontul proiectului pentru Infrastructură Mare”.
„Compania Apa Serv merge pe pierderi din exploatare, nivelul pierderilor la trimestrul al treilea fiind în jur de 1,2 milioane de lei, dar echilibrăm din veniturile financiare pe care le mai generăm, dar nu țin de exploatare. Oricum, avem orizont de profit la sfârșitul anului, fără niciun fel de problemă, dar nu vin venituri din exploatare”.
„În ce privește avaria de la Cordun, ca să lămurim și subiectul respectiv, tot ce a fost volum de apă estimat pierdut acolo a fost recuperat de la Primăria Cordun, pentru că este beneficiarul autorizației. Dacă este să vorbim de pierderi de apă în această perioadă, este prematur să o facem, având în vedere că ar trebui să vedem și volumurile citirilor pe luna august, dar nu sunt pierderi masive atâta timp cât populația a fost alimentată cu apă și, repet, a fost doar presiunea redusă”.
Comentarii
[Acest comentariu a fost moderat din cauza limbajului considerat vulgar sau jignitor.]