Articol publicat în data de: Dum, 09 Iul 2017



Ziua Justiției organizată sub conducerea avocatului Ioan Chelaru, președintele Uniunii Juriștilor din România

Vineri, 7 iulie, la București, a avut loc marcarea Zilei Justiției, eveniment organizat anual de către Uniunea Juriștilor din România (UJR), for care este condus de avocatul romașcan Ioan Chelaru. La eveniment au participant reprezentanţii celor mai importante instituţii din sistemul judiciar şi personalităţi marcante ale Justiţiei, mediului academic şi universitar.

Au fost alături de UJR la „Ziua Justiţiei” şi au susţinut discursuri: preşedintele Uniunii Ioan Chelaru, consilierul prezidenţial Simina Tanasescu, profesorul Mircea Dutu de la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”, vicepreşedintele CSM – Cristian Ban, Procurorul General al României – Augustin Lazăr, preşedintele Comisiei Juridice din Senat – Robert Cazanciuc, preşedintele UNBR avocatul Gheorghe Florea, preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România – Laura Badiu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolventa – Nic Bălan, reprezentantul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti – Eugen Huruba, preşedintele Ordinului Consilierilor Juridici – Valentin și profesorul Ovidiu Predescu, de la Uniunea Juriştilor din România.

Av. Ioan Chelaru, foto: Luju.ro

Tema conferinței științifice a fost „Noile Coduri ale României – constituţionalitate şi imperativul modificării lor”. Partea a doua a evenimentului a fost dedicată lansării nr. 1/2017 a revistei Legal Point şi acordarea premiilor acesteia, sub îndrumarea lui Nicolae Cirstea, fondatorul Grupului editorial Universul Juridic. Avocatul doctor în drept Ioan Chelaru a vorbit despre ”prevederile noilor Coduri din România cu privire la care CCR a stabilit că sunt neconstituţionale şi despre necesitatea modificării şi verificării acestora în vederea punerii în acord cu „literă şi spiritul Constituţiei”, dar şi despre modul în care a ajuns să fie dat jos un ministru al Justiţiei de „organizaţii ale societăţii civile” cărora li s-a alăturat „Preşedintele Republicii” care au speculat modificările legislative făcute de acest”, notează luju.ro.

Discursul preşedintelui UJR avocatul Ioan Chelaru cu prilejul Zilei Justiţiei:

„Aniversarea şi în acest an a „Zilei Justiţiei” este un bun prilej să vă împărtăşesc câteva gânduri despre o temă care depăşeşte interesul particular al celor care sunt implicaţi, într-un fel sau altul, direct sau indirect, în înfăptuirea actului de justiţie şi care îi priveşte, totodată, şi pe cei cărora Constituţia le conferă autoritatea de a iniţia şi adoptă legislaţie sub forma codurilor fundamentale, atât pentru reglementarea şi asigurarea circuitului civil normal, cât şi pentru apărarea valorilor ocrotite prin mijloace de drept penal. Mă refer aici, în principal, la cerinţa compatibilităţii noilor coduri ale României cu literă şi spiritul Constituţiei, în contextul în care, aşa cum se ştie deja, se impune modificarea unora dintre dispoziţiile acestora, cărora Curtea Constituţională le-a infirmat conţinutul constituţional.

Nu voi face, distinşi invitaţi şi dragi colegi, o expunere de catedră, academică, aniversarea „Zilei Justiţiei” fiind mult mai deschisă reflecţiei şi dialogului asupra mijloacelor procedurale pe care ni le oferă Legiuitorul, pentru a afla, în fiecare profesie juridică pe care o exercităm, unde este şi cum arată adevărul pe care îl slujim şi pe care ne străduim să-l demonstrăm, că avocaţi, procurori, judecători, consilieri juridici, executori judecătoreşti, sau pe care îl atestam că notari publici. Consider că nu există profesie juridică în care specialistul sau expertul jurist să nu susţină că a aflat adevărul interpretând norma de drept, culegând şi administrând probe, audiind martori, încheind sau autentificând diverse acte juridice etc.

În întreaga noastră profesie beneficiem şi, în fond, depindem de voinţa politică a Legiuitorului, iar cele două coduri în materie civilă, precum şi codurile penal şi de procedura penală, ca să mă refer numai la acestea, deşi au vocaţie de codificare şi alte domenii de reglementare normativă, au o importanţă decisivă în progresul societăţii noastre.

Codurile la care m-am referit trebuiau să aibă, printre multiplele lor calităţi, şi pe aceea de a respecta principiile consacrate în Constituţia ţării. Am atins acum şi aici un aspect delicat, gândindu-mă şi la cariera mea de membru al Legislativului, în care am dezbătut şi votat numeroase proiecte de lege legate de cele patru coduri esenţiale. În prezent, nemaifiind parlamentar, nu mai am acele constrângeri, fireşti pentru orice carieră profesională, şi pot spune că legiferarea codurilor trebuia să fie un demers colectiv al Guvernului, că iniţiator de legislaţie şi Parlamentului, ca autoritate decizională în materie normativă de interes major pentru societate. Ambele autorităţi publice cu rol fundamental în reglementarea normativă a relaţiilor sociale din domeniul circuitului civil şi în materie penală, nu deţin însă un monopol instituţional asupra iniţierii şi adoptării legislaţiei civile şi penale. Au vocaţie de expert în acest domeniu catedrele universitare, institutele de cercetări, magistraţii ca atare, autorii din publicistica de specialitate şi aş îndrăzni să adaug, experţii din domeniul psihologiei şi chiar filozofii. În fond, norma juridică indiferent care ar constitui domeniul ei de reglementare, este o reflecţie formală şi general obligatorie a felului de a fi şi gândi al unui popor. Iniţiatorii de legislaţie din ministere şi Guvern, precum şi legiuitorii nu au o expertiză atotcuprinzătoare şi de aceea nu pot pretinde că deţin „misterele” reglementării normative.

Am spus nu întâmplător „misterele” reglementării normative. Dreptul este o esenţă filozofică de viaţă curentă, prezentată într-o haină a cărei croiala trebuie să fie nu numai clară şi concisă, ci şi simplă în eleganta modelului. Iar noi juriştii suntem nu numai cei ce recomandăm justiţiabililor haina juridică cea mai potrivită. Avem, doamnelor şi domnilor colegi de breaslă, şi o vocaţie de modele atunci când prezentăm sau susţinem sub autoritatea Zeiţei Dreptăţii, eleganta normei de drept.

Aş dori să conchid, pe marginea acestui aspect, precizând că nu este productivă pentru nimeni codificarea şi, în general, legiferarea prin angajarea răspunderii Guvernului în fata forului legislativ. Consider lipsită de inspiraţie codificarea în materie penală prin procedura angajării răspunderii Guvernului în temeiul dispoziţiilor art. 114 alin. (3) din Constituţie.

Cred chiar că, aproape firesc, această procedură în care Parlamentul este ocolit de Guvern, este şi un afront la întâietatea legislativă a organului suprem reprezentativ al poporului, care este şi unică autoritate legislativă a ţării. Angajării răspunderii politice a Guvernului pentru adoptarea urgenţă a unor coduri îi era de preferat, dezbaterea parlamentară a unor proiecte, la care să-şi aducă contribuţia toate grupurile parlamentare şi societatea în fragmentarea sa, generată de marea diversitate a intereselor.

Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, spre exemplu, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, a fost ulterior modificată succesiv prin patru legi speciale şi o ordonanţă de urgenţă. Curtea Constituţională a constatat caracterul neconstituţional al unui număr mare de dispoziţii din Codul penal şi Codul de procedura penală, ceea ce a produs greutăţi de aplicare a dispoziţiilor legale la situaţii concrete din viaţa socială. Dispoziţiile infirmate în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional şi-au încetat, potrivit Constituţiei, efectele juridice, generând astfel alte neajusunsuri.

După cum este cunoscut, efectele nocive ale acestei situaţii au îmbrăcat şi forme politice extrem de grave, dezordini sociale, cu repercusiuni în domeniul relaţiilor internaţionale ale României şi au afectat chiar poziţia acesteia în organismele europene din care face parte. Protestului străzii i s-a asociat şi Preşedintele republicii, care a depăşit, din păcate, rolul său de mediator între stat şi societate şi chiar poziţia sa de arbitru între puteri. Un ministru al justiţiei care a promovat un act normativ adoptat de Guvern în formă ordonanţei de urgenţă, prin care se urmărea modificarea unor dispoziţii cu caracter penal, ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale, a părăsit Guvernul, întrucât acest demers a fost speculat de organizaţii ale societăţii civile, pentru a demonstra împotriva Guvernului.

Curtea Constituţională a pronunţat două decizii extrem de importante, care au redus tensiunile sociale şi politice generate de adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017.

Am amintit aceste lucruri pentru a sublinia că, în calitate de jurişti, nu putem ignora faptul că actul de reglementare normativă nu este doar un act de politica legislativă rezultat din colaborarea celor două autorităţi de guvernare – Guvernul şi Parlamentul – ci şi un demers de modelare psiho-sociala a mentalităţii profesioniştilor dreptului şi a comportamentului civic al cetăţenilor.

Ca profesionişti ai dreptului, nu putem fi imuni faţă de virusul tensiunilor sociale şi politice ce frământă, uneori în forme periculoase şi chiar perfide, societatea românească. Sigur, puterea judecătorească rămâne în neutralitatea şi independenta ei dincolo de conflictele politice. Aşa cum s-a subliniat şi în doctrina de specialitate, independenta şi inamovibilitatea judecătorilor nu reprezintă un bonus pe care Constituţia îl rezervă acestei categorii de profesionişti ai dreptului, ci scutul la adăpostul căruia, judecătorul îl apără pe cetăţean şi îl repune în drepturile pe care un semen al său sau chiar statul le-a încălcat. De aici, o concluzie: misiunea noastră ca jurişti este apărarea drepturilor pe care Constituţia le recunoaşte cetăţenilor.

Suntem, doamnelor şi domnilor colegi, printre profesioniştii care cunosc cel mai bine felul de a fi şi gândi al cetăţeanului. Cunoaştem în sinteza modus operandi al celor care încalcă legea şi încearcă să ascundă atitudinea lor infracţionala faţă de societate. Cunoaştem drama celor acuzaţi pe nedrept sau care nu se pot apăra în fata actelor ilegitime ale unor agenţi ai statului, cunoaştem recunoştinţa celor cărora judecătorul le face dreptate, dar şi speranţa celor cercetaţi pe nedrept. Nu este nevoie să dăm aici sau să invocăm între noi cazuri în care Zeiţa Dreptăţii îşi pierde graţia.

Sunt cunoscute hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii – care pot figura ca material didactic în programele unor discipline de licenţă – şi în care sunt consemnate şi sancţionate acte de corupţie ale unor colegi de breaslă. Într-un ceas aniversar, cum este şi acesta, astfel de cazuri nu trebuie ocolite, întrucât ceea ce facem bine pentru societate şi cetăţean reprezintă doar o faţetă a profesiunii noastre.

Curtea Constituţională care a infirmat constituţionalitatea unor dispoziţii cuprinse în cele două coduri ne-a oferit prin consideraţiile deciziilor pronunţate confirmarea poziţiilor doctrinare susţinute pe plan editorial şi publicistic de către colegii universitari, precum şi de nu puţini judecători şi procurori. Argumente asemănătoare celor aduse de Curtea Constituţională au fost aduse în sălile de judecată şi de colegi avocaţi, ceea ce demonstrează conturarea unei gândiri şi practici profesionale ale celor care poartă cu eleganţă simbolurile profesiei juridice în sala de judecată. Creşterea încrederii cetăţeanului în actul de justiţie este, cred cu tărie acest lucru, unul din scopurile profesiei noastre şi merita ca fiecare dintre noi să lucrăm mai mult şi mai bine pentru realizarea acestui obiectiv.

Cu această concluzie vă invit să sărbătorim împreună această nouă aniversare a Zilei Justiţiei!

La Mulţi Ani Doamnelor şi Domnilor colegi! Să facem în aşa fel încât cetăţeanul să se bucure în mod deplin de drepturile şi libertăţile sale şi să aibă siguranţă că cine i le încălca, va fi sancţionat cu sprijinul nostru.”

 

 

 

Știrea are un comentariu
Lasă un comentariu mai jos
  1. ROMÂNIA TREBUIE SĂ INTERZICĂ PARTIDELE CONSTITUITE PE CRITERII ETNICE (gen U.D.M.R.). ASTFEL DE PARTIDE SUNT O RUŞINE PENTRU DEMOCRAŢIE!

Lasă un comentariu

XHTML: Html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

* Necesar

%d blogeri au apreciat:

Site-ul www.ziarulderoman.ro utilizează cookies. Dacă doriți mai multe informații privind cookies, accesați link-ul Mai multe informații despre cookies!

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close