Creștinii ortodocși și catolici sărbătoresc, pe 6 ianuarie, Botezul Domnului, sărbătoare numită în popor și Bobotează.
În această zi, în biserici se săvârșește slujba aghezmei celei mari, apa sfințită pe care credincioșii o duc acasă, cu credința că vor fi apărați de rele tot anul.
Boboteaza este penultima dintre sărbătorile de iarnă. Sărbătoarea reamintește de începutul activității publice a Mântuitorului Hristos. La vârsta de 30 de ani, Iisus a ieșit din izolarea în care se afla și s-a arătat lumii. A venit la apele Iordanului, unde proorocul Ioan propovăduia pocăința, adică înnoirea lumii. Coborând în apele Iordanului, Iisus a luat păcatele tuturor oamenilor, de oricând și de oriunde, asupra sa, pentru a le răscumpăra mai târziu pe Golgota. De aceea, Botezul Domnului anticipează și reprezintă întreaga lucrare de mântuire a Fiului lui Dumnezeu.
Prin sfințirea apei celei mari, în ziua Bobotezei se reactualizează, în fiecare an, momentul transfigurării și sfințirii naturii întregi, prin coborârea lui Dumnezeu la apa Iordanului. La sate, agheazma este păstrată la icoană sau la un alt loc de cinste și este folosită la vreme de boală sau necaz. Agheazma de la Bobotează, folosită cu îndrumarea preotului duhovnicesc, îndepărtează răul, curăță și sfințește.
Slujba de sfințire a apei celei mari este făcută cu mare solemnitate în toate bisericile ortodoxe. Acolo unde sunt ape, se aruncă crucea cu un smoc de busuioc, ca semn că apele au primit deja harul sfinților. În alte locuri, creștinii ridică la locul slujbei cruci de gheață, crucea fiind arma de biruință asupra răului. Pe aceste cruci se obișnuiește a se pune vase cu grâu răsărit, pus la germinat în ziua Sfântului Spiridon (12 decembrie). Există credința că anul va fi îmbelșugat de roade, după cum a crescut grâul în casele gospodarilor.
Tradiții de Bobotează
Se spune că, de Bobotează, sufletele celor care mor în această zi se duc direct la cer, care stă toată ziua deschis pentru a aduce aminte de prezența Duhului Sfânt la Botezul Domnului. Dacă, în ziua de Bobotează, dimineața înainte de sfințirea apei, un flăcău sau o fată alunecă și cade, se crede că se va însura sau mărita în acel an.
Cele mai multe fete mari merg în ziua de Bobotează la biserică, cu credința că se vor mărita în acel an dacă vor călca în urma preotului. Fetele de măritat își pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursiții. În unele zone, fetele mari mănâncă în seara de Ajun o turtă sărată. Cel care, în vis, le întinde o cană cu apă le va fi ursitul. Dacă în ziua de Bobotează va bate crivățul, vor fi roade bogate. Încotro stropește preotul cu buchetul de busuioc muiat în agheazmă prima dată, de acolo cred oamenii că vor veni ploile de peste an.
Comentarii