Prima paginăCultural

Zece milioane de euro costă reabilitarea Casei de Cultură

Dimensiune text

Estimarea a fost făcută de primarul Laurenţiu Dan Leoreanu, la festivitatea de deschidere a bibliotecii Casei de Cultură. Evenimentul a inclus slujba de sfinţire a spaţiului în care funcţionează biblioteca, premierea colaboratorilor instituţiei şi un program artistic realizat de elevi din Roman şi din comuna Horia.

Casa de Cultură din Roman a găzduit sâmbătă, 11 octombrie, festivitatea de deschidere a bibliotecii instituţiei. La eveniment au participat profesor Laurenţiu Dan Leoreanu, primarul municipiului Roman, reprezentanţi ai autorităţilor locale, profesorii Viorel Vanzariuc, directorul Școlii de Artă „Sergiu Celibidache”, Maria Palade, directorul Școlii Gimnaziale „Otilia Cazimir” din Cotu Vameş, Liliana Bulgaru, directorul Școlii Gimnaziale „Carmen Sylva” din Horia, Cristina Panait, directorul Bibliotecii Municipale „George Radu Melidon”, profesoara şi scriitoarea Violeta Lăcătuşu, elevi şi cadre didactice.

biblio 02Evenimentul a debutat cu o scurtă slujbă religioasă, oficiată de părintele Marin Gheorghiescu, de la Biserica „Sfinţii Voievozi. Părintele a donat instituţiei de cultură câteva cărţi din biblioteca personală, pentru îmbogăţirea culturală a romaşcanilor.

Directorul Casei de Cultură a ţinut să precizeze motivele organizării evenimentului. „De la numirea în funcţia de director, unul dintre proiectele mele a fost redeschiderea bibliotecii Casei de Cultură. Am redat acest spaţiu publicului cu ajutorul unui om de afaceri romaşcan, al colegilor şi al Consiliului de Administraţie al Casei de Cultură. Situaţia economică din ţară este dificilă, instituţia noastră simţind din plin acest lucru, mai ales că noi funcţionăm prin autofinanţare. Cu toate acestea, am reuşit să oferim romaşcanilor spectacole şi manifestări atractive. Ne dorim ca în această bibliotecă să desfăşurăm, pe lângă activitatea de împrumut de carte, o paletă largă de evenimente, cum ar fi lansări de carte, expoziţii, cenacluri literare, conferinţe pe diferite teme. Am dorit ca, odată cu redeschiderea bibliotecii, să omagiem, în fiecare lună, personalităţile care s-au născut sau au trăit pe meleagurile noastre, care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea culturii şi spiritualităţii româneşti”, a declarat psiholog Marcela Ursu, directorul Casei de Cultură.

În semn de recunoştinţă faţă de colaboratorii Casei de Cultură, directorul instituţiei le-a oferit diplome de onoare. Au fost răsplătiţi cu diplome primarul municipiului Roman, Laurenţiu Dan Leoreanu, primarul comunei Gherăeşti, Carol Bereşoaie, primarul comunei Horia, Vasile Baciu, profesor doctor Ovidiu Trifan, cadru didactic al Școlii de Artă „Sergiu Celibidache”, preot profesor Claudiu Maxim, directorul Școlii Gimnaziale „Alexandru Ioan Cuza”, profesor Mihaela Rusu, directorul Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu”, profesor Maria Palade, directorul Școlii Gimnaziale „Otilia Cazimir” din Cotu Vameş, Liliana Bulgaru, directorul Școlii Gimnaziale „Carmen Sylva” din Horia, şi omul de afaceri Eusebiu Bortoş.

Primarul Laurenţiu Dan Leoreanu a cerut conducerii Casei de Cultură să sprijine în continuare activităţile culturale ale instituţiei. „Oriunde cartea prinde rădăcini, vor apărea, mai târziu, şi fructele. Cartea este un izvor de lumină şi înţelepciune şi orice acţiune de acest gen trebuie lăudată. De acum, Casa de Cultură din Roman va putea fi identificată cu o nouă activitate importantă, aceea a «cetitului», cum spunea cronicarul. O felicit pe doamna director în acest demers şi o sfătuiesc să sprijine activităţile Teatrului Municipal şi ale bibliotecii, deoarece Casa de Cultură trebuie să aibă acţiuni mult mai apropiate de cultură decât cele care se organizează, în general, în acest tip de instituţii”, a spus primarul Leoreanu.

„Casa de Cultură este a oamenilor care au muncit în acest municipiu”

biblio 03Edilul oraşului a adus în discuţie şi problemele actuale ale instituţiei de cultură romaşcane. „Presa a scris, zilele trecute, că noi dorim să iniţiem un demers de atragere a caselor de cultură către municipalitate. Nu este un orgoliu al administraţiilor publice locale. Primarii nu doresc, în mod special, să-şi mai ia şi alte atribuţii pe cap. În ultimii ani, bugetul local a rămas acelaşi. Ba, mai mult, a trebuit să dăm mai mulţi bani, din anumite încasări, către bugetul naţional. Mai mult, am preluat învăţământul, precum şi activităţile Poliţiei Locale, de evidenţă a persoanei şi de paşapoarte, dar şi multe activităţi de asistenţă socială, finanţate, anterior, de la bugetul naţional. Cea mai mare parte a caselor de cultură din ţară nu au avut parte, de la înfiinţare, de fonduri importante privind reabilitarea lor. În cazul Casei de Cultură din Roman, sunt 40 de ani de când nu s-au făcut reparaţii capitale asupra clădirii. Neexistând posibilitatea materială de finanţare a acestor obiective, am dorit ca acestea să nu reprezinte o pată întunecată pe obrazul municipalităţilor, ci ele să poată fi aduse la un standard atât din punct de vedere patrimonial, cât şi din punctul de vedere al activităţilor educativ-instructive şi cultural-artistice, care să reprezinte comunităţile la un nivel înalt. Sindicatele au interpretat dorinţa noastră ca o dorinţă de îmbogăţire a patrimoniului municipalităţilor. Noi dorim să reabilităm acest patrimoniu, dar legislaţia nu permite, în condiţiile actuale, finanţarea acestor obiective cu fonduri europene. Estimez că reabilitarea Casei de Cultură la standarde europene ar însemna cel puţin zece milioane de euro. Faptul că această clădire este a Sindicatelor nu este un lucru care deranjează. În fond, Casa de Cultură este a oamenilor care au muncit în acest municipiu. Folosind un algoritm matematic, ar rezulta că această clădire este a municipalităţii, nu la nivel instituţional, ci la nivel uman, social. Acesta a fost demersul meu şi al colegilor mei din conducerea Asociaţiei Municipiilor din România şi am dorit să îl lămuresc. Se spune că: «Dacă nu poţi, te ajutăm. Dacă nu vrei, te obligăm», deoarece nu ne este indiferent ce se întâmplă. Cât voi fi primar, voi milita ca tot ce reprezintă municipiul Roman să se prezinte la un standard înalt”, a precizat primarul Leoreanu.

biblio 04Edilul oraşului a donat bibliotecii Casei de Cultură cărţile primite în dar sâmbătă, 11 octombrie, din partea delegaţiei Republicii Moldova, venită la Roman pentru o instruire în vederea utilizării eficiente a fondurilor europene.

Elevi de la Școala „Otilia Cazimir” din Cotu Vameş şi de la Școala de Arte „Sergiu Celibidache” din Roman au susţinut, în faţa invitaţilor, un program artistic, care a inclus momente lirice din poezia Otiliei Cazimir – prima personalitate evocată în biblioteca reabilitată a Casei de Cultură -, şi momente muzicale instrumentale.

COMENTARII

WORDPRESS: 1
  • Emultesiegrele 7 ani

    Oho, de banii astia darama monstruozitatea arhitecturala si fac una mai frumoasa!