Un romașcan, unul dintre cei mai tineri secretari ai unei localități din țară

Un romașcan, unul dintre cei mai tineri secretari ai unei localități din țară

Dimensiune text

 

 

La mai puțin de 30 de ani, un romașcan este responsabil de toate hotărârile ce țin de viața unei comunități de aproape 4.000 de suflete. Din luna martie a acestui an, Ionuț Ursuleasa a devenit al treilea om al Primăriei Alexandru Ioan Cuza din județul Iași, secretarul unității administrativ-teritoriale. Absolvent al Colegiului Național „Roman-Vodă” și al Facultății de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Ionuț Ursuleasa a ales să lucreze în administrație, după ce a activat timp de câțiva ani în mediul privat.

Primăria Roman, primul pas în administrație

Ionuț Ursuleasa a absolvit Colegiul Național „Roman-Vodă” din Roman, specializarea Științe sociale, avându-l ca diriginte pe regretatul profesor Gheorghe Spoială. Apoi, a terminat Facultatea de Drept din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și are un master în specializarea Drept European, în cadrul aceleiași universități. A efectuat cursuri de management și comunicare în cadrul Academiei de Afaceri și Comunicare Britanică, stagii de practică în domeniul juridic, un internship la Bruxelles în cadrul Parlamentului European, colaborând, în același timp, cu diferite publicații și site-uri de specialitate juridică. Începând cu luna iunie a acestui an, a fost admis la Institutul Național de Administrație din cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, unde urmează cursurile de specializare pentru înalți funcționari publici.

„Activitatea mea profesională a început imediat după absolvire, în anul 2012, când am început să lucrez în mediul privat, consilier juridic la mai multe societăți comerciale. Pasul în administrația publică l-am făcut în anul 2016, în cadrul Direcției de Asistență Socială a municipiului Roman, tot ca și consilier juridic, iar din luna martie a acestui an ocup funcția de secretar al comunei Alexandru Ioan Cuza din județul Iași, devenind, astfel, cel mai tânăr sau unul din cei mai tineri secretari ai unei unități administrativ-teritoriale din România”, afirmă Ionuț Ursuleasa.

Între atribuțiile funcției pe care o deține, avizează pentru legalitate dispoziţiile primarului şi hotărârile consiliului local, pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local şi comisiilor de specialitate ale acestuia sau asigură procedurile de convocare a consiliului local, întocmeşte procesul-verbal al şedinţelor consiliului local şi redactează hotărârile consiliului local.

Administrația publică – stabilitate și siguranța locului de muncă

Tânărul secretar al comunei Alexandru Ioan Cuza afirmă că a ales administrația publică pentru stabilitate și siguranța locului de muncă. Pentru a ajunge secretar al unității administrativ-teritoriale, a avut de susținut un examen la București, la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, testare cu două probe, scrisă și orală, în fața unei comisii formată din cinci membri.

„Trebuie să mărturisesc că am avut un parcurs destul de anevoios până aici, în care au fost și eșecuri sau examene de admitere ratate, dar care nu au făcut decât să mă ambiționeze mai mult, să fiu mai bine pregătit. Există în continuare diferențe între munca la stat și cea din mediul privat, mă refer aici la timpul efectiv petrecut la birou, atribuțiile din fișa postului sau retribuția. Nu regret pasul făcut, iar activitatea de secretar al unei unități administrativ-teritoriale include o gamă foarte largă de atribuții, răspundere foarte mare, dar reprezintă și o experiență benefică pentru mine, ca tânăr jurist”, spune Ionuț Ursuleasa.

Birocratizare sau digitalizare

Din luna martie, de când ocupă funcția de secretar al comunei Alexandru Ioan Cuza, a început, alături de primarul comunei, un proces ambițios, care se împarte în două capitole. Primul privește reorganizarea aparatului de specialitate al primăriei, lucru care nu a mai fost făcut de mult timp și era necesar. Cel de-al doilea privește atragerea de fonduri europene sau guvernamentale pentru comună. „Îmi doresc să ducem împreună la bun sfârșit aceste proiecte în viitor, însă vă mărturisesc că birocrația ne descurajează în acest demers, iar alți colegi din administrație pot să confirme acest aspect. Birocrația este doar un rău, nimic mai mult. Pierdem enorm pe acest considerent, deși avem un progres, care este însă lent. Soluții evident că sunt, dar trebuie abordate și duse până la capăt. De exemplu, Estonia a digitalizat absolut tot ceea ce înseamnă serviciu public și cred că și România ar putea să facă acest lucru fără probleme, dacă ne-am concentra mai mult pe asta”, afirmă Ionuț Ursuleasa.

„Ești acolo să rezolvi problemele cetățenilor cât mai bine și cât mai repede posibil”

Acesta spune că, spre deosebire de mediul urban, interacțiunea în mediul rural este mult mai directă cu cetățenii pe care trebuie să îi servească un lucrător în administrație, în condițiile în care primarul sau secretarul sunt în continuare chemați să soluționeze ,,toate problemele”, nu doar cele administrative. „Ești acolo să rezolvi problemele cetățenilor cât mai bine și cât mai repede posibil. Am experiența mediului privat, dar și a administrației publice și vă pot spune că «fiecare pădure are uscăciunea ei». Nu competența este problema, ci integritatea. Personal, am investit și investesc în continuare în pregătirea mea profesională, dar cred că cetățeanul este puțin interesat dacă funcționarul public din fața lui este dublu sau triplu licențiat în diferite domenii, atâta timp cât el este servit la timp și necesitățile îi sunt satisfăcute”, consideră Ionuț Ursuleasa.

Faptul că, în general, cetățenii nu îi văd cu ochi buni pe lucrătorii în administrație este cauzat, spune Ionuț Ursuleasa, de nivelul scăzut de trai din țară. „Din păcate, se cultivă foarte mult ura și dezbinarea în România zilelor noastre. Și culmea e că cei care fac asta sunt mult mai vocali. Percepția cetățeanului se fundamentează plecând de la nivelul propriu de trai și calitatea vieții, care la noi sunt destul de scăzute. De aici, el asociază administrația publică cu politica și conducerea țării, nefăcând o distincție clară între ele, învinuindu-l pentru acest disconfort și pe simplul funcționar care îi eliberează o chitanță. Atât la nivel central, cât și la nivel local se depun eforturi pentru a monitoriza gradul de satisfacție a cetățeanului în raport cu instituțiile statului, urmează să se contabilizeze aceste date și, evident, să se treacă la treabă”, spune secretarul comunei Alexandru Ioan Cuza.

„Riscăm să rămânem fără cea mai importantă resursă, capitalul uman, care emigrează”

Tânărul jurist consideră că statul ar trebui să facă mai mult ca să își păstreze tinerii acasă, în general, dar și să îi atragă să lucreze în administrația publică.

„România are alte preocupări decât să facă totul pentru a păstra acest capital inestimabil care este reprezentat de tineri. Tinerii nu sunt atrași de administrația publică, iar acest aspect este foarte îngrijorător, întrucât, în condițiile actuale, riscăm să rămânem fără cea mai importantă resursă, capitalul uman, care emigrează: aproximativ 100.000 de români pleacă din țară anual, conform Institutului Național de Statistică. Personal, aș începe o campanie asemănătoare cu cea din mediul privat în privința recrutării la stat. Eu am schimbat trei joburi până să ajung aici, pentru simplul fapt că, deși un jurist este foarte important într-o instituție sau societate privată, locurile de muncă sunt în continuare puține în raport cu media absolvenților. Foarte rar și greu se dau șanse tinerilor juriști să se manifeste sau să se încadreze pe piața muncii, peste tot existând cerința de a avea experiență în muncă sau susținerea unui examen foarte dificil, cum sunt cele de la magistratură/avocatură, unde concurența anuală este de aproximativ 4.000 de persoane pe 200 – 300 de locuri”, consideră Ionuț Ursuleasa.

„Românii merită mai mult decât ceea ce primesc”

Timpul liber și-l dedică studiului pentru perfecționare și, dacă mai rămâne loc, și hobby-urilor, sportul numărându-se printre preferate. „Am practicat sport de performanță din adolescență, fotbal și tenis de câmp, dar nu am simțit chemarea spre această vocație, motiv pentru care m-am retras și acestea au rămas doar la nivel de hobby pentru timpul liber, pe care îl combin cu lectura. Tenisul de câmp a fost și va rămâne prima mea pasiune și o «dragoste neîmplinită», întrucât contextul nu mi-a permis să fac performanță. Practic, eu timpul liber mi-l dedic studiului și altor hobby-uri, dacă mai rămâne loc. O fac pentru mine și dezvoltarea mea personală și, în al doilea rând, în folosul instituției în care activez sau voi activa în viitor”, spune Ionuț Ursuleasa.

Deși domeniul în care lucrează nu este unul lipsit de probleme sau provocări, el privește cu optimism spre viitor. „Sunt destule probleme, una dintre acestea fiind lipsa forței de muncă tinere care emigrează, pe care am menționat-o anterior. O alta ar fi actul de legiferare, pentru că noi, cei din administrația publică, avem reglementări stricte după care ne ghidăm. Dacă nu legiferăm coerent, clar și în scop social, nu personal, nu se va schimba nimic. De asemenea, birocrația întârzie și descurajează orice demers: de la a te înscrie la un examen, a plăti o taxă, până la a face o autostradă. Eu, însă, sunt o fire optimistă, și cred că lucrurile merg spre bine, doar că nu știu când se va ajunge acolo. Nu îmi fac planuri pe termen lung, iar pe termen scurt îmi doresc să duc la bun sfârșit proiectele actuale, cum ar fi reorganizarea aparatului de specialitate al primarului și atragerea a cât mai multe investiții pentru comună. Andrei Pleșu spunea că românii sunt «de o sărăcie descurcăreață». E adevărat, dar nu aș vrea ca această deviză să fie ridicată la stadiul de concept de viață pentru români, care sunt un popor inteligent și merită mai mult decât ceea ce primesc”, mai spune Ionuț Ursuleasa.

 

 

 



COMENTARII

WORDPRESS: 0