Tereza Tamaș – Pîslaru, handbalistă pur-sânge

Cunoscuta portăriță romașcană a naționalei de handbal a început jocul pe terenul cu patru semicercuri la Roman, ca inter. Profesorul Ioan Ungureanu a convins-o să stea în poartă și a avut dreptate. Tereza este un exemplu pentru handbalistele din toată lumea, cu un palmares bogat, obținut după o muncă asiduă și cu învățătură de la dascăli de calibru.

 

 

Una dintre marile calități ale handbalistei Tereza Ludmila Tamaș – Pîslaru este cea de a asculta, selectiv și cu folos. De aici derivă o a doua mare calitate a sa, discernământul. Cumulate, cele două avantaje au dus la scoaterea în relief și valorificarea talentului său nativ. Astfel, a ajuns, la un moment dat, după mii de ore de antrenament, cea mai bună jucătoare a României pe postul de portar. Față în față cu jucătoare mari din lume, asemenea ei, care au încercat și au mai și reușit să o învingă, Tereza a demonstrat că poarta n-are doar două bare verticale și una orizontală, ci și un stâlp flexibil, mobil și eficient: ea. Toate acestea la un loc se traduc, printre altele, prin profesionalism, incontestabil.

 

Firavă, delicată, longilină și cu anvergură ieșită din comun

 

tereza27062Tereza s-a născut la Roman, în 28 aprilie 1982, în zodia învingătorului. Părinții săi nu știau ce-i este hărăzit, dar aveau așteptări încă de când era mică. Odată intrată pe poarta terenului de sport, într-o vreme când handbalul încă se mai juca în aer liber, inclusiv în ploaie, Tereza s-a pus pe treabă. „A făcut parte din prima promoție de la clasa a cincea, 1993-1994, grupă mixtă, a LPS Roman. Până atunci, LPS Roman avea doar de la clasa a noua în sus. Dintr-a șasea, la clasele speciale de handbal ale LPS, când mi-a devenit elevă la grupa feminină, după dezmixtare, băieții i-au rămas lui Paul Militaru. Am avut norocul de a fi antrenor la fete. Era o fetiță înaltă, plăpândă, cu musculatură nedezvoltată. La început a jucat în câmp. Avantajată de talie, a marcat destule goluri, dar… parcă nu era postul ei. Îi cunoșteam părinții, amândoi înalți. Bernard, tatăl ei și fost elev al meu la Săbăoani, arunca la poartă cu stânga. Analizându-i indicii somatici, lungimea brațelor, înălțimea și celelalte, am convins-o pe Tereza să intre în poartă. A fost mai greu, la început. A progresat foarte mult și foarte repede, în clasa a șasea. Într-a șaptea, anul școlar ’95-’96, primul la juniori III, a debutat în campionatul național organizat de Federația Română de Handbal. Era în 23 februarie, când LPS CSȘ Roman a jucat cu CSȘ Piatra Neamț, în deplasare. În 1996, a participat la un prim trial, la Bacău, apoi a urmat altul, în București. Caz foarte rar: la o înălțime de 1,81 metri, avea o anvergură a brațelor de 1,90 metri. Acest lucru m-a convins că mutarea ei în poartă a fost una bună. În sezonul ’96-’97 a avut un progres fantastic, fiind desemnată și cel mai bun portar din seria Moldovei la juniori III. Imediat ce a ajuns la juniori II, a fost selecționată în lotul național de perspectivă, iar în 2000 juca deja la Fibrex Săvinești, în prima ligă, la seniori”, rememorează antrenorul Ioan Ungureanu, profesor de sport, acum, la Școala „Vasile Alecsandri”.

 

Câștigătoare a Cupei și Campionatului Serbiei, în 2013

 

tereza 27063În 1999, Tereza a devenit campioană europeană cu naționala de junioare și, în 2000, a reconfirmat printr-o încă o medalie de aur, la europenele de tineret. Portarul format în pepiniera neluată în seamă a Romanului a ajuns la sufletul tuturor iubitorilor de handbal, din țară și din alte zări, mai ales în perioada senioratului în care a jucat la Silcotub Zalău, Oltchim Râmnicu Vâlcea și în naționala mare. „Sunt goal-keeper-i pe care banca de rezervă îi inhibă și îi scoate din circuitul marii performanțe. Nu a fost niciodată cazul Terezei Pîslaru, convocată în prima reprezentativă a țării, chiar și atunci când le seconda pe Luminița Huțupan sau Talida Tolnai în echipa vâlceană. Multe dintre succesele celor din prim-plan se leagă de încrederea în forțele proprii pe care le-o dau întotdeauna valoarea și devotamentul celor din spatele lor. Este imaginea vie a performerului pe care dorești să-l vezi cât mai mult și cât mai des în arenă „, susține Leonard Popa, redactor șef al revistei „Sportul Băcăuan”.

Medaliată cu argint la Campionatul Mondial din 2005 de la Sankt Petersburg, Tereza a ținut mereu la calitate și performanță, reflectate prin rezultate, inclusiv în 2013, când a câștigat Campionatul și Cupa Serbiei cu Zajecar.

tereza 27064„La Zajecar a fost o experiență frumoasă, într-un orășel mic, cu oameni sufletiști. M-am obișnuit repede cu echipa, una cu multe jucătoare din străinătate, din Spania, Ucraina, Croația, Ungaria, toate cunoscătoare ale limbii engleze. Nu cred că în Serbia campionatul este mai puternic decât cel din România. Se mizează pe jucătoare tinere, ca și la noi. Cele consacrate aleg să plece în străinătate. În Serbia, campionatul din acest an s-a jucat până în penultima etapă. Jagodina, contracandidata noastră la titlu, a câștigat toate meciurile, cu trei excepții, înfrângeri cu RK Zajecar și un «egal» cu Kragujevac. RK Zajecar a câștigat campionatul în ultimele patru sezoane. Eu am făcut parte din lot în ultimele două. Echipa a avut probleme financiare. Câțiva sponsori s-au retras, după ce am ratat calificarea în grupele Ligii Campionilor. Din aceste motive, câteva jucătoare de bază au cerut rezilierea contractelor, părăsind echipa. Cred că a fost cel mai muncit campionat din cariera mea. Altfel, plecarea mea de la Oltchim la sfârșitul sezonului 2010-2011, nu a fost alegerea mea. Eu și câteva jucătoare am fost anunțate că nu mai este nevoie de serviciile noastre, fiind informate că putem să ne căutăm echipe. Oricum, nu este cel mai important unde joci, important este să fii profesionist. În ce privește situația de acum de la Oltchim, nu știu unde s-a greșit și cine. În continuare, handbalul românesc este apreciat în străinătate. Există jucătoare de valoare. Romanul? Mi-a făcut plăcere să văd că orașul s-a schimbat foarte mult în bine, de când am plecat. Chiar se vede că Primăria și Consiliul Local se implică în proiecte. Avem un parc frumos, s-a construt bazin de înot, curățenia se vede. Am înțeles că există un proiect pentru reamenajarea ștrandului. Arată ca un oraș european. Mă bucur că în Roman avem echipă de prima ligă și că reușește să se mențină. Cine știe, poate chiar va mai juca într-o cupă europeană. La HCM sunt oameni apropiați de handbal, care asigură condiții excelente pentru jucătoare. Cât despre «națională», postul de portar a fost întotdeauna acoperit. Dacă va fi nevoie de mine, voi răspunde convocării cu cea mai mare plăcere. Echipa națională nu se refuză, este o onoare să joci pentru țara ta. Cu sau fără astfel de provocări, mie și soțului meu, fetița, Jessi, ne umple viața”, a afirmat Tereza Tamaș – Pîslaru.

tereza 27065

[sam id=”3″ codes=”true”]


COMENTARII

WORDPRESS: 2
  • Felicitari din toata inima pentru frumoasa si talentata Tereza. Este un adevarat model pentru toti tinerii sportivi si nu numai…

  • anonim 6 ani

    sezonul 2013-2014 va juca la Roman?