Articol publicat în data de: mar, 09 Aug 2016



Șoptirea boabelor de gînd

 

ciobanu gheorghe am 03Dacă, politic, se spune că, în curînd, vom intra în Europa, pe plan spiritual, însă, de secole după secole, desfăşurăm o largă interferenţă cu toate culturile lumii, nu numai prin transfer de creaţii, ci şi printr-o sensibilă interferenţă de stiluri şi formule de artă. E un „fără frontiere” tradiţional, care nu afectează, cu nimic, nici graniţe şi nici comunităţi statale.

De cîţiva ani încoace, a poposit la noi, alături de Coşbuc sau Eminescu, de Arghezi sau de Nichita Stănescu, triadicul şi aleatoricul „Haiku”, formula străveche, milenară chiar, a mult îndepărtatei Japonii, o formulă trecută şi prin sensibilitatea autorilor noştri carpatici. Pentru poetica umană, această „moleculă de gînd” şi densă ca succesiune de idei, dar şi mult asimetrică prin forma sa literară, reprezintă un model al existenţei, aflată într-o continuă schimbare şi reflectînd devenirea, spontană şi mereu alta, a lumii. De la Odiseea antică sau Epopeele gigantice ale Orientului asiatic, s-a ajuns la haiku-ul nipon, a cărui recitare e mai scurtă decît o respiraţie de-a noastră.

Creaţia unui astfel de gen, comentată acum de către noi, aparţine condeierului nemţean Ion Cârnu şi se numeşte: „Nimbul Crizantemei”, apărută în atenta, la superlative bibliofile, Editură romaşcană, „Muşatinia”. O editură care s-a impus, la nivel naţional, şi prin conţinutul lucrărilor date cititorilor, cît şi prin întruchipările, de excepţie, tehnico-plastice, ale acestora.

Volumul de faţă repetă, parcă, printr-un „haiku editorial”, frumuseţea mignonă a acestui gen recunoscut şi rar. O alăturare, parcă, a trei ipostaze spirituale: formula poetică japoneză, autorul pietrean şi editura deosebită a Romanului.

Ioan Carnu - haiku 1„Nimbul” de faţă reia arhitectura orientală a „formulei” şi, prin multe din aceste „mini”, ne întîlnim cu universul deosebit, împodobit cu universul straniu cu „Gheişe” şi cu „Ikebana”. Dar, în altele, autorul apelează la fericita formulă de a făuri aceste triade poetice, din spiritualitatea complexă a „spaţiului mioritic”. Ne contopim cu concretul peisagistic şi cu prototipul făuritorilor de cotidian autohton, totul fiind exprimat în esenţa de gînd a „infinitului brâncuşian”.

Ca o sinteză a două viziuni extrapolate, autorul apelează la o alchimie poetică originală, aflîndu-ne, de cîteva ori, în lumea stranie a unui dat binomic, prin care ne prefigurăm imaginea a doi „samurai”, ce îşi încrucişează iataganele, în „ograda” unui Humuleşti.

Dar autrorul nostru nu simplifică numai spaţiile, ci şi rostogolirile de timp. Ne aflăm, astfel, alăturaţi, cînd unei clorofile abundente, cînd contemporanului calculator. Prin aceasta, atributul de esenţializare al haiku-ului se extrapolează la toate dimensiunile existării umane. Ne simţim, astfel, în lumea unor „terţete universale”, cărora le-a mai rămas, ca un termen de arhivă, denumirea niponă. „Esperantizarea” limbilor vorbite se repetă, acum, la acea a limbajelor poetice. O universalizare a genului, redată de poet în scînteierea lirică dinspre finalul volumului: „Contur al lumii,/ Cu fulgi de purpură,/ Poemul haiku”.

„Trifoiurile” lirice ale grupajului de faţă redau, de cîteva ori, nu numai geometrii puantiliste, cu evadări discontinue, sau corelări antitetice – care, de altfel, alcătuiesc „Arta poetică” a acestui gen -, ci şi desăvîrşirea frumosului feminin, ce te îmbie, parcă, să renunţi la cristalul haikian şi să apelezi la rondelul romantic. Sînt trimiteri fugare la perfecţiunea concretului pur, care alcătuiesc, parcă, buchete de flori, dăruite unui vas imaginar de porţelan.

De aici, poate, şi oprirea autorului, nu la un titlu pur literar, ci lîngă o „Poartă a Sărutului” cu care impresionează un Album, pe acei care îl răsfoiesc, nu ştim, pentru a cîta oară.

 

de Gheorghe A.M. CIOBANU – text publicat în luna aprilie 2006

 

 

 

Lasă un comentariu

XHTML: Html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Site-ul www.ziarulderoman.ro utilizează cookies. Dacă doriți mai multe informații privind cookies, accesați link-ul Mai multe informații despre cookies!

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close