Sfântul Niceta unește peste ani Romanul cu Münster

Dimensiune text

image descriptionAsociația Româno – Germană Remesianul, cu sediul la Münster, se implică pentru a treia oară în organizarea Festivalului de muzică sacră „Festum Domini” de la Roman.

Organizatoare a celei de-a III-a ediții a Festivalului Festum Domini, Academia Petru Tocănel, din cadrul Institutului Teologic Franciscan din Roman, are și în acest an, ca principal partener, Asociația Româno-Germană Remesianul, cu sediul la Münster. Cine a fost Remesianul și de ce asociația din Germania a ales să-i poarte numele, sunt întrebări la care vom răspunde în rândurile următoare.

Sanctificat de Biserică, Sf. Niceta (335-414), considerat de origine daco-romană, a fost episcop al Remesianei, localitate din Dacia Mediteraneană (astăzi Bela-Palanka, Voivodina). Întrucât a păstorit pe un vast teritoriu de pe ambele maluri ale Dunării, este numit apostolul daco-romanilor. Bogata sa activitate de teoretician, cântăreț, creator, dar mai ales de educator, a făcut obiectul a numeroase studii de patrologie, muzicologie și pedagogie. El este autorul imnului Te Deum laudamus (Pe Tine Te lăudăm), scris în limba latină, imn răspândit la toți creștinii. Este autorul tratatului De psalmodiae bono (Despre folosul cântării), important nu numai pentru istoria teologică și liturgică, muzicologia și istoria literaturii, cât și pentru istoria pedagogiei, fiind una din primele lucrări consacrate educației, în general, și celei muzicale, în special. Mesajul lucrării se referă la cântarea ca jertfă duhovnicească adusă lui Dumnezeu, evidențiind calitățile pe care trebuie să le întrunească muzica: să fie făcută cu inima curată; să exprime acordul dintre cuget şi cântare; să evite afectările teatrale; să fie comună, omofonă și uniformă. După cum spune părintele Mihai Caităr, președintele Asociației Româno-Germane Remesianul, această organizație, care l-a ales ca patron pe Sf. Niceta, „încearcă să contribuie la zidirea societății românești pe principii creștine”. Înainte de 1989, Asociația a reușit să introducă în România, clandestin, literatură religioasă și obiecte devoționale, a organizat în Germania conferințe și expoziții prin care se făceau cunoscute persecuțiile la care era supusă Biserica de către regimul comunist, a ajutat la integrarea în societate a peste 800 de emigranți români, majoritatea ortodocși. După 1989, Asociația Remesianul a organizat și finanțat pelerinaje și tabere pentru copii și maturi din Brașov, Cluj, Oradea în scopul cunoașterii spiritualității și vieţii bisericești din Germania, precum și transporturi de ajutoare materiale destinate mai multor localități din România. Pe plan cultural, a organizat și finanțat turneele unor coruri de copii, a sprijinit turnee ale corului Francisc Hubic din Oradea în Germania, Austria și Ungaria, și subvenționeză concertele din țară și străinătate ale corurilor Pueri Cantores și In Dulci Jubilo de la Institutul Ecumenic de Muzică Sacră din București. Colaborarea cu Provincia Franciscană Sf. Iosif din România s-a materializat în susținerea financiară a ediţiilor precedente ale Festivalului de Muzică Sacră, ca și a celei din toamna acestui an. Pornind de la semnificaţia titlului ales de Sf. Niceta, De psalmodiae bono, putem trasa un imaginar și totodată atât de real arc peste timp și spațiu, unind cele două locuri geometrice europene: Remesiana din Dacia Mediteraneea și Münsterul Renaniei de Nord. Astfel, raportată la întreaga existență a creștinătății, cântarea bună s-a dovedit a fi factorul cel mai important al existenţei noastre spirituale.

(Organizatorii Festivalului „Festum Domini”)



COMENTARII

WORDPRESS: 0