Sfântul Dimitrie, izvorâtorul de mir şi făcătorul de minuni

Sfântul Dimitrie este unul dintre cei mai mari sfinţi mucenici, făcător de mir şi izvorâtor de mir.

Creştinii ortodocşi îl sărbătoresc luni, 26 octombrie, pe sfântul mare mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir. Originar din Tesalonic (Grecia), acesta a trăit la sfârşitul secolului al III-lea. A fost ucis în timpul persecuţiilor împăratului Diocleţian.

Deşi tatăl său era guvernator al provinciei Iliria şi al cetăţii Tesalonic, părinţii lui Dimitrie erau, în ascuns, buni creştini. Astfel, Dimitrie a fost botezat creştineşte şi a primit o educaţie aleasă, sufletul fiindu-i înfrumuseţat cu virtuţile creştine. El a devenit unul dintre cei mai convingători predicatori ai Evangheliei. Pentru faptele sale, Dimitrie a fost închis în catacombele palatului. Anticipând ceea ce avea să i se întâmple, Dimitrie şi-a împărţit averea considerabilă la săraci şi a început un post aspru, însoţit de rugăciune, pentru ca Dumnezeu să-l întărească pentru cele ce aveau să urmeze.

Din beciul în care erau închişi, creştinii erau îndemnaţi să aducă jertfe la idoli pentru a fi eliberaţi. În caz contrar, erau aruncaţi în luptele cu gladiatori. În acele vremuri, exista un gladiator neînvins, pe nume Lie, care ucidea în arenă foarte mulţi creştini. Un tânăr creştin, pe nume Nestor, a cerut ajutor lui Dimitrie să-l învingă pe Lie, aducând aminte de lupta dintre David şi Goliat. Tânărul Nestor l-a răpus pe Lie, fapt ce a atras mânia împăratului, care a poruncit să fie ucişi amândoi creştinii. Nestor a fost decapitat, iar Dimitrie a fost ucis cu suliţe, în ziua de 26 octombrie a anului 303.

După moartea sa, creştinii au luat trupul său şi l-au îngropat în taină, pe locul mormântului fiind ridicată o bisericuţă. Aici veneau creştini din toate părţile imperiului pentru a se tămădui de boli, deoarece sfântul Dimitrie săvârşea nenumărate minuni. Moaştele sale au fost descoperite cu ocazia săpăturilor făcute la înălţarea unei biserici de zid pe locul bisericuţei de lemn care-i adăpostea mormântul.

Cultul sfântului Dumitru este foarte răspândit în Protopopiatul Roman. Biserici cu acest hram se află în Roman, iar în zona rurală, în mai multe localităţi printre care, la Cotu Vameş, comuna Horia (biserică ridicată în 1858), Luţca (1852, ctitor Ecaterina Sturza), Gâdinţi (1812, ctitor Emanoil şi Georgeta Bogdan), Oniceni (1950), Bunghi, cătunul Poieniţa, din comuna Poienari (1950), Chicerea (1978) şi Ghidion, comuna Stăniţa (1965), Valea Ursului (1846, ctitor boierul Dimitrie Drăghici).

Sfântul Dimitrie vesteşte începutul iernii

În popor i se mai spune Sâmedru. În ziua premergătoare, pe 25 octombrie, în unele zone se fac focurile lui Sâmedru, pentru a alunga ceaţa şi bruma. Floarea cea mai căutată acum este „dumitriţa” (crizantema), rezistentă la frigul toamnei, simbol al tăriei în credinţă, aşa cum a probat marele mucenic. De aceea, creştinii aduc această floare la biserică în ziua de 26 octombrie. Sărbătoarea reprezintă, în tradiţia pastorală veche, începutul iernii.

Multe biserici, dar şi multe familii îl au ca patron şi ocrotitor pe sfântul Dumitrie. În ziua pomenirii sfântului, în Grecia, la Tesalonic, se organizează un mare pelerinaj la biserica ce adăposteşte moaştele sale. Creştinii de pretutindeni vin aici să primească tămăduire sufletească şi trupească. Ca o prelungire a serbării sfântului Dimitrie, Biserica Ortodoxă Română a aşezat în calendar pe cuviosul Dimitrie cel Nou sau Dimitrie Basarabov, ale cărui moaşte străjuiesc şi binecuvântează capitala României de două veacuri şi mai bine, acestea aflându-se la Biserica Patriarhală din Bucureşti.

Biserica „Sfântul Dumitru” din Roman îşi sărbătoreşte hramul

Lăcaşul de închinăciune a apărut dintr-o necesitate şi se datorează implicării părintelui Vasile Strat, parohul bisericii. Permanenţa Consiliului Eparhial Roman, în şedinţa din 6 iulie 1998, a decis înfiinţarea unei noi parohii cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”. Noul lăcaş de cult a primit, la slujba de sfinţire din 2011, şi hramul sfântului ierarh Teodosie de la Brazi, cel care a stat în scaunul vlădicesc de la Roman şi în cel de mitropolit al Moldovei.

Lucrările de construcţie la biserica „Sfântul Mare Mucenic Dumitru” din Roman au început în luna octombrie a anului 1999, când părintele Strat a fost delegat de regretatul ÎPS Eftimie, arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, în acea vreme episcop de Roman, să coordoneze noul şantier. Întregul ansamblu parohial cuprinde biserica propriu-zisă, aşezământul social-filantropic şi turnul clopotniţă. Finalizat după 12 ani de trudă, noul lăcaş vine să completeze obiectivele culturale şi religioase din oraşul Roman.


COMENTARII

WORDPRESS: 0