Sfânta Parascheva, marea sărbătoare a românilor

Sfânta Parascheva, marea sărbătoare a românilor

 

 

Sfânta Parascheva – sau „Sfânta Vineri”, cum este numită în popor – este patroana oraşului Iaşi şi a Moldovei, dar şi ocrotitoarea celor aflaţi în suferinţă. În fiecare an, pe 14 octombrie, mii de credincioşi merg la Iaşi să se roage sfintei Parascheva pentru alinarea bolilor, îndepărtarea necazurilor şi pentru a atinge racla cu sfintele moaşte. Patru lăcaşuri de cult din zona Roman îşi sărbătoresc hramul la 14 octombrie: Catedrala Arhiepiscopală din Roman (1408), precum şi bisericile din satele Secuieni (1762), Crăieşti (comuna Bozieni) – 1680 şi Moreni (comuna Văleni) – 1866.

Oraşul în care s-a născut sfânta Parascheva – Epivata – există şi astăzi în Bulgaria. În secolul XI, acest oraş se afla în Tracia, nu departe de Constantinopol. Sfânta Parascheva s-a născut într-o familie de vlahi, înstărită şi cu credinţă în Dumnezeu. La vârsta de zece ani, mergând cu mama ei la biserică, a auzit predicându-se următoarea frază: „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie”. Simţind acest imbold, sfânta Parascheva a început prin a schimba hainele ei frumoase cu cele ale unui sărac întâlnit la poarta bisericii. Chiar dacă a fost certată de părinţi, ea a continuat mult timp să facă acest gest. Mai târziu, simţind chemarea către o viaţă închinată lui Dumnezeu, a fugit la Constantinopol, apoi la Calcedon şi, mai departe, în Iraclia din Pont, unde a petrecut cinci ani la o mănăstire. Se ruga neîncetat să poată ajunge la Ierusalim, iar rugăciunea i-a fost îndeplinită. La 25 de ani, sfânta Parascheva s-a întors din nou la Constantinopol, unde a şi murit curând. În locul în care era îngropată a fost înmormântat şi un marinar. Sfânta s-a arătat în vis unui călugăr, pe care l-a rugat să o dezgroape de lângă trupul acelui bărbat. Călugărul a îndeplinit cele cerute şi a văzut, cu mirare, că trupul ei era neatins. După căderea Constantinopolului, în vremea domnitorului Vasile Lupu, s-au plătit sume mari de bani pentru a aduce moaştele sfintei Parascheva la Iaşi, în Moldova.

Sărbătoarea impune interdicţii în această zi, pe care oamenii satelor continuă să le respecte. În această zi nu se lucrează. Se crede că sfânta Parascheva apare în vise şi împărtăşeşte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectă avertismentele ei. De sfânta Parascheva nu se mănâncă nuci, castraveţi sau poame în formă de cruce.

Tot în această zi se poate prezice vremea. Aşa cum este ziua de 14 octombrie – cu cer senin sau înnorat – aşa vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Iar dacă zilele de toamnă nu au fost ploioase, este semn că iarna va veni curând.

 


COMENTARII

WORDPRESS: 0