Prima paginăRoman

Școala „doctorului cărămidă” așteaptă investitori

Dimensiune text

Clădirea în care a funcționat Liceul nr. 1 este în conservare din 2010. Administrația locală așteaptă oferte pe măsura potențialului oferit de construcția aflată în patrimoniul cultural. Fosta școală normală de băieți face parte dintre cele 28 de școli de învățători din țară, inițiate de ministrul Constantin Angelescu, supranumit „doctorul cărămidă” pentru ctitorirea a peste 7.000 de școli.

 

 

Clădirea în care a funcționat fostul Grup Școlar Industrial Construcții de Mașini, mai cunoscut romașcanilor ca Liceul 1, așteaptă un investitor pe măsura valorii și importanței clădirii și spațiului pentru a reintra în circuitul funcțional al orașului.

„Încă nu am primit, până acum, o ofertă care să merite, în comparație cu ceea ce poate oferi acest spațiu. Clădirea este, deocamdată, în conservare. Au fost închiriate, până acum, unor investitori, câteva spații mai mici aflate pe terenul liceului”, a spus primarul Romanului, Laurențiu Dan Leoreanu. Clădirea a intrat în conservare în 2010, când puținii elevi ai școlii, odată cu profesorii lor, au fost absorbiți de Colegiul Tehnic „Petru Poni”. Până la apariția investitorului dispus să readucă la viață clădirea de patrimoniu care se apropie de suta de ani, spațiile fostei școli normale de băieți depozitează mare parte din mobilierul și dotările fostului liceu, dar și de la celelalte unități școlare din oraș. Baza materială a fostului Liceu 1 a rămas intactă în ateliere. La aproape trei ani de când activitatea a fost abandonată, la ușa atelierului, pe un panou, încă mai sunt afișate normele de bază ce ar trebui aplicate de elevii surprinși la școală de un dezastru natural.

 

Ctitorie a „doctorului cărămidă”
Istoria acestei instituții de învățământ numără 90 de ani zbuciumați, cu transformări numeroase, determinate de tendințe și regimuri politice. O istorie refăcută, din păcate parțial, din informații trunchiate, adunate din puținele documente păstrate în arhiva școlii. Înființarea Școlii Normale de Băieți „Ion Creangă” este legată de numele ministrului Instrucțiunii Publice de după primul război mondial, Constantin Angelescu, numit de contemporanii săi „doctorul cărămidă”. Deși medic de formație, acesta a înțeles pe deplin rolul fundamental al școlii în modernizarea României. În 1919, a hotărât deschiderea a 28 de școli normale pentru pregătirea învățătorilor, pe care îi considera condiția determinantă pentru progresul satelor. În timpul ministeriatelor lui Constantin Angelescu s-au construit nu mai puțin de 7.000 de școli, multe rămânând și astăzi un model de simplitate și funcționalitate. În acest context a luat ființă, la Roman, Școala Normală de Băeți „Ion Creangă”, care, cu siguranță, în primii ani de funcționare (până în 1925), s-a confruntat cu problema lipsei unui local propriu.

Actualul local al școlii a fost finalizat în 1924, din contribuția comunității locale. Extensia cu cele două ramuri ale sale, care au dat forma de „E” a clădirii, s-a finalizat în anul 1938, însă clădirile anexe – poartă, administrativ, club, garaj-atelier școală – au fost construite odată cu cea a școlii. De asemenea, instituția dispunea de un teren impresionant, folosit de elevi pentru practica agricolă, știut fiind că elevii se pregăteau a fi învățători în mediul rural. De asemenea, nu este exclus ca pământul să fi fost și o sursă de venit pentru școală. În 1936, Școala normală a devenit Liceu Comercial. În timpul celui de-al doilea război mondial, localul școlii a fost rechiziționat de armată, aici staționând unități militare germane și române.

Instaurarea regimului comunist a determinat și reorganizarea învățământului în conformitate cu noile „idealuri” ale societății socialiste pornită pe drumul industrializării și care avea nevoie de forță calificată de muncă. Astfel, în 1948, Liceul industrial este transformat în Școală Medie Tehnică Metalurgică. Chiar dacă și-a schimbat mereu denumirea, școala și-a păstrat aproape constant profilul, pregătind strungari, lăcătuși mecanici, frezori-rabotori pentru uzinele de profil din zona Moldovei. În 1974, Școala Profesională se transformă în liceu de profil mecanic, cu un număr impresionant de elevi, 1.115. Numărul s-a menținut aproape constant până în anii ’90, după care liceul a intrat în declin. Plasat, oarecum ingrat, la margine de oraș, dar cu o bază materială de invidiat, liceul a atras tot mai puțini elevi. În 2010, când a încetat să mai existe, liceul avea câte un singur rând de clase pe nivel.

[sam_ad id=”111″ codes=”true”]

COMENTARII

WORDPRESS: 2
  • nila 8 ani

    …amintiri,amintiri dupa 40 de ani !!!…o tempora !!!

  • Vladimir 8 ani

    Despre morti numai de bine!Vor urma si alte scoli . Ce se va face cu atatea „conserve” ? Dascalii ramasi „pe drumuri” pot servi si scoli de la „tzeata” ca si acolo „este copii”.