Romașcanii au pus umărul la unirea din 1859

Dimensiune text

Documentele istorice menționează participarea unor personaje din zona Romanului la unirea din 1859. Unele dintre cercetările de istorie locală au fost făcute chiar de urmașul unui unionist, profesorul Pavel Petrea (foto).

 

 

În fiecare an sărbătorim, la 24 ianuarie, Unirea Moldovei cu Țara Românească, fapt istoric ce a creat premisele întemeierii României celei mari. Cum se vor fi bucurat romașcanii de unire în 1859 este destul de greu de aflat.
Legenda vorbește de stejarul unirii și de hora jucată pe stradă. Documentele istorice păstrează, însă, fapte concrete și nume. Un astfel de nume este cel al lui Ion Levărdă, din Trifești, ales deputat în divanul ad-hoc al Moldovei, coleg în această instituție – strămoș al Parlamentului de astăzi – cu moș Ion Roată, mai celebrul său coleg, ales deputat din zona Focșaniului. Cercetări legate de activitatea parlamentară a trimisului din ținutul Romanului au fost făcute de profesorul de istorie Pavel Petrea, un împătimit al cercetării trecutului, originar din Trifești. Dincolo de pasiune și de dorința de cercetare a istoricului, profesorul Pavel Petrea a aflat și că este unul dintre urmașii unionistului din Trifești: străbunicul profesorului, Dumitru Petrea, a fost căsătorit cu o nepoată a lui Ion Levărdă, Catinca Levărdă.

Documentele la care am avut acces și pe care le-am cercetat menționează participarea lui Ion Levărdă la lucrările Divanului ad-hoc de la Iași, unde ajunsese ca reprezentant desemnat prin vot de reprezentanții celor patru plase care formau ținutul Romanului. Tot din documentele vremii aflăm și problemele care s-au discutat atunci, care țineau de organizarea internă, dar și faptul că participanții la lucrările divanului primiseră 30 de irmilici pentru a se întreține pe perioada cât erau plecați de acasă. Un irmilic pe zi, echivalent a ceea ce se numește astăzi diurnă„, a spus profesorul Pavel Petrea.
Documentele istorice îl mai pomenesc pe Ion Levărdă și în 1864, împroprietărit în urma reformei lui Cuza. Memoria colectivă păstrează, însă, și imaginea unui Ion Levărdă apreciat de consăteni. „Era foarte cunoscut în sat. Bunicul meu îmi povestea, ca pe o legendă locală, că, spre sfârșitul vieții, ieșea prin sat la plimbare, sprijinit în baston, iar sătenii îl opreau și îi sărutau mâna. Fusese un om respectat în sat, nu neapărat pentru calitatea sa de deputat, ci pentru faptul că era un om harnic și de cuvânt„, spune descendentul său, Pavel Petrea.

 

Cuza, originar din părțile Romanului

 

La simpozionul organizat la Muzeul de Istorie din Roman, cu prilejul aniversării „unirii celei mici”, profesorul din Trifești va prezenta o lucrare care scoate în evidență faptul că Romanul a fost implicat în acest act istoric mai mult decât prin votul lui Ion Levărdă. Colonelul Alexandru Ioan Cuza, ales domnitor și în Moldova, și în Țara Românească, era originar din zona Romanului. „Lucrarea mea are la bază studii ale celebrului istoric medievist Ștefan Gorovei, de la Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» din Iași, care demonstrează că familia lui Cuza se trage din ținutul Romanului. Cercetările au la bază un document de vânzare-cumpărare dinainte de 1600, în care este menționat un Cuza, care cumpăra bucăți de pământ răzășesc în satul Roșiori. Destinul familiei Cuza se pierde în documente pentru câțiva ani. Familia Cuza reapare menționată la 1700, când într-un document este menționat spătarul Dumitru Cuza, al cărui fiu a fost căsătorit cu nepoata lui Miron Costin, Ilinca. Împreună, au stăpânit satul Barboși, care astăzi nu mai există, situat între Roșiorii și Miron Costin-ul de astăzi. Ei au avut un fiu, pe Ioniță Cuza, spătar și el, ucis în urma uneltirilor pentru ocuparea tronului, care a fost străbunicul lui Alexandru Ioan Cuza„, a spus profesorul Pavel Petrea.


COMENTARII

WORDPRESS: 1
  • Dan 7 ani

    In Sofracesti mai traieste unul din urmasii directi a lui Ion Levarda care se numeste Adrian Levarda. Bunicul lui (Gheorghe) a fost primar in Trifesti intre cele doua razboaie mondiale.