Românii hotărăsc soarta primăriilor italiene

HomeSocial

Românii hotărăsc soarta primăriilor italiene

 

alegeri 3În acest an, data de 5 iunie are o dublă semnificaţie. Sunt alegerile parlamentare, judeţene şi locale în România, dar e şi data finală stabilită pentru alegerile locale din şase regiuni ale Italiei, patria adoptivă a circa 1,2 milioane de români, dintre care 190.000 au drept de vot. Cu mici variaţii, cele trei regiuni despre care vorbim azi, Bologna, Roma şi Torino, însumează 300.000 de români, câte 100.000 pe regiune, respectiv 30.000 de români cu drept de vot. Calitatea deciziilor lor se va răsfrânge direct şi asupra celor circa 10.000 de locuitori din zona Romanului, care actualmente stau în Italia.

Recent, ziarul „Il Mesagero” titra, citând din declaraţia unui român, „Românii care votează nu sunt rromi”, constatând, în final, că voturile românilor hotărăsc soarta primăriilor şi a consilierilor din Italia.

alegeri 1

„Dacă toţi românii care stau aici ar vota, alegerea primarilor italieni ar depinde de noi. Situaţii similare sunt la Roma, Milano, Torino etc. În acest moment, la Bologna, doar 10% din cei 7.000 de români cu drept de vot au cartea de alegător, deşi a o cere este un proces care durează câteva minute, iar în ziua de vot fiecare are secţia de votare la distanţă de câteva minute de casa lui. În Bologna sunt 500 de secţii de votare. Pentru a concluziona, dacă fiecare ar dedica 15 minute, o dată la cinci ani, pentru propriu-i interes, poate ca altfel am fi văzuţi în Italia… Încerc din răsputeri să conving lumea să privească un pic mai departe de ziua de azi”, a susţinut românul Sorin Nedea, candidat la Consiliul Comunal din Bologna, într-un amplu interviu acordat, în exclusivitate, Ziarului de Roman.

Procentul de 10% din români înscrişi pe listele electorale din Italia se înregistrează la o lună de la deschiderea acestor liste.

Românii care doresc să voteze au timp până pe 25 aprilie să-şi ceară cartea de alegător în Italia. Trebuie completat un simplu formular, apoi trimis la Primărie împreună cu fotocopia unui document de identitate italian. „Eu, personal, am dus mai multe asemenea cereri la Primărie, strângându-le de la românii cu care m-am întâlnit”, a precizat Sorin Nedea.

„1+1” sau ce-i în mână nu-i minciună?

Pe 3 martie, când Dan Stoenescu, ministrul românilor de pretutindeni, a fost în Italia, a întreprins o scurtă vizită şi la Roma. Repetitiv, a invitat românii din Italia cu ceva spor la bani să vină să-i investească în România, promiţându-le lansarea unui proiect „1+1”. Adică la fiecare leu investit să primească o finanţare UE echivalentă. Prezent la întrunire, Ovidiu Burduşa, un foarte bun om de afaceri care a creat din nimic o afacere prosperă în centrul Romei, Hotel Boutique Roma, a cochetat cu ideea de a candida pe listele PNL la consiliul judeţean Vrancea, dar, deşi susţine programul Repatriot, adică „1+1”, nu a dat semne că investeşte, până nu are certitudinea sprijinirii mediului de afaceri cu toate facilităţile care, până acum, le erau oferite doar străinilor.

Sorin Nedea

Sorin Nedea

„«Vrem să vă întoarceţi în ţară»” este doar un slogan populist, cu scop electoral, al tuturor forţelor politice din România, nu o iniţiativă concretă menită să schimbe situaţia economică a ţării. Adică voturi pe baza unei himere. Auzim de doi ani acest slogan, intensificat în acest an de alegeri parlamentare. Adevărul este că sunt tot mai mulţi cei care pleacă decât cei care se întorc. Și, apoi, unii nu doresc să se întoarcă! Sunt acei români total integraţi, care au un serviciu decent, şi-au cumpărat case în Italia, au copii care merg la şcolile italiene, şi-au cerut cetăţenia… În mod sigur, majoritatea încă visează şi speră să se întoarcă, dar, chiar acordând beneficiul dubiului vorbelor politicienilor noştrii, a schimba situaţia într-o ţară este un proces extrem de lung, care nu se realizează peste noapte, indiferent de partidul care va conduce”, a subliniat Sorin Nedea, asumându-şi riscul de „a deranja”.

Uniţi, românii creează o forţă care are putere de negociere în faţa administraţiilor din Italia şi ies din umbră. „De aceea, cred şi îmi doresc să facem tot ce ne stă în putinţă să trăim mai bine, acum şi aici, în Italia, în timp ce aşteptăm schimbările miraculoase care ne vor permite să ne întoarcem în România!”, a mai completat Nedea, care stă în Italia de 22 de ani.

Alături de acesta, la Bologna şi-au anunţat candidatura alti doi români. La Roma, pentru Consiliul general al primăriei s-a înscris Laura Văsâi, ieşeancă dublu licenţiată în economie, care lucrează ca asistent fiscal. Momentan, la circumscripţiile din Torino candidează şase români. Până la alegeri probabil se vor mai prezenta încă doi-trei, în timp ce pentru consiliul general comunal candidează băcăuanul Adrian Ichim.

„Evident, sunt candidaţi şi în alte oraşe, pe unii îi cunosc personal, pe ceilalţi doar virtual de pe Facebook, dar îi sprijin pe toţi, îndemnând românii din acele oraşe să voteze. Cred că asta ar trebui să facem toţi cei care dorim să ne implicăm în viaţa politică italiană, adică să colaboram între noi, să arătăm românilor că această uniune mult visată şi propovăduită de fiecare candidat e reală, că suntem capabili întâi să o facem noi, pentru a putea da un bun exemplu comunităţii”, mai zice Sorin Nedea, cel mai comunicativ dintre toţi candidaţii români din Italia.

Consilieri pentru bani?

Sunt foarte populare comentariile de genul: „Ce-mi dai ca să te votez?” sau „Vrei să te îmbogăţeşti pe spinarea noastră” sau „Ai intrat în politică pentru că nu ai chef de muncă”. Aproape toţi cred că un consilier va fi o persoana privilegiată, cu un salariu mare, cu o viaţă uşoară. Iată un alt motiv pentru care românii se implică atât de puţin la alegerile din Italia. Dar un consilier nu are un salariu. El îşi continuă munca în acelaşi loc unde lucra şi înainte de a fi ales.

„Se acordă un insignifiant bonus de prezenţă, atunci când consilierul participă la şedinţele consiliului. La Bologna sunt două pe săptămână, dar nu întotdeauna (august şi jumătate din decembrie sunt luni fără activitate în consiliile primăriilor italiene). Atunci când consilierul participă la o şedinţă de consiliu, nu se poate duce la serviciu, având absenţa justificată. Cu alte cuvinte, percepe în acea zi un bonus de prezenţă, dar pierde la salariu cam tot atât. Sper că această precizare să readucă buna dispoziţie alegătorilor români din Italia!”, a precizat Sorin Nedea.

Oameni noi cu idei noi

A cunoaşte cultura şi civilizaţia unei alte ţări este un mare câştig. Poate fi un câştig şi pentru societatea din România, în situaţia în care există candidaţi care au trăit în alte ţări şi acum vor candida la primăriile din România. Aceştia au o experienţă de viaţă mai bogată şi pot aplica idei noi pentru relansarea oraşelor româneşti.

„Am mai mulţi prieteni care au stat în Italia, iar acum vor candida în România. Ion Nechita – în comuna natală din judeţul Iaşi, un tânăr extraordinar, cu studii juridice, foarte echilibrat şi plin de bune intenţii. Avram Ioniţă, persoană matură şi responsabilă, care a stat mulţi ani în Italia, s-a retras în ţară şi a început propria-i afacere cu mobilă, care se pare că merge foarte bine. În mod sigur mai sunt şi alţii, care nu-mi vin în minte acum. Toţi aceştia, prin experienţa lor din Italia, pot aduce un suflu nou şi idei inovative la conducerea unei primării româneşti. Cred că la alegerile locale, atât în Italia cât şi în România, OMUL contează mai mult decât culoarea politică. Îi indemn pe români să voteze pe cel care le inspiră mai multă încredere şi să considere partidul de apartenenţă un aspect secundar”, a conchis Sorin Nedea.

alegeri 5Pe de altă parte, Adrian Ichim, candidatul la consiliul general de la Torino, afirmă că nu se hazardează să dea sfaturi românilor în ceea de priveşte votul. „Reţeta este foarte simplă: onestitate şi bun gospodar. Un primar sau un consilier trebuie, în primul rand, sa fie un exemplu pentru comunitatea pe care o conduce. Trebuie să aibă viziune şi să înţeleagă contextul global în care se află oraşul lui. Trebuie să înţeleagă tendinţele vremurilor pe care le trăieşte, să ştie cum să facă viaţa oamenilor cât mai bună şi cum să îşi crească oraşul. Nu mă hazardez să dau sfaturi primarilor sau consilierilor din România, pentru că ar fi nerealist. Ei trăiesc într-un alt mediu, după alte reguli politice şi de supravieţuire. Probabil, generaţiile de după ei se vor apropia de ceea ce se întâmplă acum în primăriile italiene”, susţine acesta.

 

 

 

 

 

 

Comentarii

WORDPRESS: 0