Românii ar putea fi chemați la vot anul acesta

Dimensiune text

Proiectul privind revizuirea Constituţiei ar trebui finalizat în următoarele două luni şi jumătate. Prima cameră care va vota va fi Senatul. Deputaţii vor trebui să se pronunţe după vacanţa parlamentară. Noul preşedinte al Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, senatorul Ioan Chelaru, susţine că este posibil ca referendumul să aibă loc în luna noiembrie. 

Românii ar putea merge la urne şi anul acesta, dacă proiectul de revizuire a Constituţiei se va realiza în conformitate cu actualul calendar stabilit de Comisia comună pentru revizuirea legii fundamentale a României. Noul preşedinte al Comisiei, senatorul Ioan Chelaru, susţine că este posibil ca referendumul să aibă loc în luna noiembrie. Până atunci, membrii Comisiei se vor întruni conform unui program valabil, în primă etapă, până la sfârşitul lunii mai.

„Am propus, în şedinţa Comisiei din săptămâna trecută, o aşa-numită foaie de parcurs, agreată de colegii mei. Astfel, vom avea cel puţin o şedinţă săptămânală a Comisiei, stabilită pentru zilele de marţi, ora 13.00, pentru a putea finaliza raportul până la 1 iunie 2015. Dorim să luăm în discuţie toate amendamentele care se depun în continuare, dar şi opiniile venite din partea reprezentanţilor Preşedintelui României, Guvernului, Consiliului Legislativ şi Avocatului Poporului sau a oricărei alte părţi interesate. De asemenea, am propus formarea şi consultarea unui Consiliu ştiinţific, format din cei mai buni specialişti în drept constituţional din ţară, considerând că experienţa dumnealor este de netăgăduit în construcţia noii Constituţii. După depunerea raportului, textul legii va intra în dezbaterea Senatului în luna iunie, când sperăm că va primi şi votul în Camera superioară a Parlamentului. Forma ce va reieşi din dezbateri va fi trimisă la Camera Deputaţilor, după vacanţa parlamentară, unde va fi dezbătută în prima parte a sesiunii parlamentare (septembrie – octombrie) şi va primi votul final în octombrie. Dacă cele două texte coincid, nu va exista necesitatea creării unei comisii de mediere şi textul va putea fi supus controlului Curţii Constituţionale, care are un termen de cinci zile pentru a se pronunţa”, a explicat senatorul Ioan Chelaru.

„Această campanie de informare trebuie să fie continuă”

Noul preşedinte al Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, senatorul Ioan Chelaru

Noul preşedinte al Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, senatorul Ioan Chelaru

Fiind vorba de legea fundamentală a statului, fiecare român interesat are dreptul să fie informat despre modificările propuse. Cea mai simplă formă de informare este o lectură a proiectului publicat pe site-ul Senatului României, la secţiunea „Comisii comune”. „Având în vedere că beneficiarul acestui demers este întreaga populaţie a României, consider că această campanie de informare trebuie să fie continuă. Pe de-o parte, dorim o comunicare transparentă în ceea ce priveşte lucrările Comisiei, de aici şi decizia ca presa să aibă acces liber, dar va exista şi o comunicare directă cu publicul, prin facilitarea accesului la rezultatele dezbaterilor, prin comunicate de presă, publicarea documentelor Comisiei pe site-ul Senatului, pe pagina dedicată acestei Comisii. După ce forma finală va fi aprobată de Parlament şi Curtea Constituţională se va fi pronunţat asupra constituţionalităţii textului, în cele 30 de zile pe care Guvernul le va avea la dispoziţie pentru organizarea referendumului, va exista o campanie intensificată de informare a publicului, nu neapărat asupra conţinutului – care sperăm să fie cunoscut în detaliu -, cât asupra oportunităţii şi importanţei votului la referendum, cunoscut fiind faptul că, potrivit noii legi privind referendumul, este nevoie de votul a două treimi din numărul total al alegătorilor pentru ca noua Constituţie să intre în vigoare”, a afirmat senatorul Ioan Chelaru.

Preşedintele Comisiei de revizuire a Constituţiei a adăugat că modificarea Constituţiei va însemna definirea mai clară a competenţelor instituţiilor fundamentale ale statului, precum şi a raporturilor dintre acestea şi instituirea anumitor sancţiuni specifice în cazul încălcării atribuţiilor constituţionale ori al omisiunii sau îndeplinirii cu rea credinţă a acestora. „Amintesc aici modificări privind mandatul Preşedintelui României şi atribuţiile sale, exercitarea mandatului parlamentar, stabilirea clară a raporturilor constituţionale dintre Guvern şi Preşedintele României, inclusiv în ceea ce priveşte reprezentarea statului român în relaţiile internaţionale”, a mai spus Ioan Chelaru.

„Alegerea mea în funcţia de preşedinte al acestei Comisii vine cu o mare responsabilitate”

Pe lângă activitatea tehnică, reprezentanţii Comisiei trebuie să ducă şi o activitate de convingere a majorităţii parlamentare în ceea ce priveşte votul în plen.

„Alegerea mea în funcţia de preşedinte al acestei Comisii, în unanimitate, m-a onorat, dar, în acelaşi timp, consider că vine cu o mare responsabilitate. Revizuirea unei constituţii este un delicat exerciţiu de democraţie şi de negociere politică, o expresie a «pactului» la care au ajuns, după laborioase negocieri, forţele politice ale ţării. Cele două treimi trebuie obţinute şi în Senat, şi în Camera Deputaţilor, iar acolo unde există divergenţe trebuie diplomaţie şi înţelegere pentru a putea găsi acest consens. Este motivul pentru care textele Constituţiei sau, după caz, ale Legii de revizuire a acesteia, conţin, uneori, şi soluţii ce reprezintă rezultatul unui compromis politic. Sunt absolut convins că vom găsi resursele pentru ca textul final al acestei propuneri de revizuire, menit să îmbunătăţească viaţa de zi cu zi a cetăţeanului, să beneficieze de consens politic la momentul votului în Parlament”, este de părere senatorul Chelaru.

Optimismul său vine şi ca urmare a faptului că, în luna februarie, preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat sprijinul pentru continuarea şi finalizarea acestui demers. „Viziunea domniei sale corespunde viziunii noastre, a Partidului Social Democrat, despre reforma şi modernizarea instituţiilor statului şi creşterea încrederii cetăţenilor în instituţiile democratice, prin aducerea cetăţeanului mai aproape de politică, atât prin facilitarea accesului acestuia la autorităţile publice, dar şi prin asigurarea transparenţei actului decizional. Modificarea textului constituţional care să conducă la consolidarea instituţiilor statului, care să asigure cadrul de reprezentativitate al acestuia şi care să diminueze fenomene negative cum au fost conflictele interinstituţionale, migraţia politică, fuga de justiţie, sunt doar câteva dintre punctele comune. De altfel, sper ca Preşedintele României să răspundă invitaţiei de a trimite un reprezentant de seamă la consultările pe care le voi iniţia în cadrul Comisiei şi cu ajutorul căruia, şi nu numai, textul viitoarei Constituţii a României să fie cel pe care ni-l dorim pentru noi toţi”, a conchis preşedintele Comisiei.

Comisia comună de revizuire a Constituţiei este formată din 26 de parlamentari: un preşedinte, cinci vicepreşedinţi, doi secretari, 12 membri şi şase membri supleanţi. Activitatea acestei Comisii speciale a debutat în februarie 2013.


COMENTARII

WORDPRESS: 0