Roman 626. „Ziua de naștere” a Romanului, sărbătorită vineri la Muzeul de Istorie

Roman 626. „Ziua de naștere” a Romanului, sărbătorită vineri la Muzeul de Istorie

 

 

Pentru a-şi marca cei 626 de ani de existenţă – conform certificatului de naştere emis la 30 martie 1392, care poartă pecetea domnitorului Roman Muşat – vineri, 30 martie, oraşul Roman îmbracă haină de sărbătoare. Și în acest an, Muzeul de Istorie Roman îi invită pe romașcani, cu această ocazie, să sărbătorească împreună ziua Romanului.

„Romanul are rădăcini bine ancorate în perioada medievală, fiind unul din puţinele târguri atestate cu două cetăţi: Cetatea Muşatină şi Cetatea Nouă. Cetatea Muşatină este locul din care Roman I Muşat emite în 1392 uricul în care apare cu titulatura de voievod stăpânitor al ţării Moldovei, de la munte până la mare, în timp ce Cetatea Nouă este singura cetate construită de Ştefan cel Mare în totalitate din piatră în zona de şes a Moldovei.

În anul 1992 au fost organizate pe plan local numeroase activităţi, cu ocazia împlinirii a 600 de ani de atestare documentară, de către Muzeul de Istorie din Roman şi Societatea Roman 600, inclusiv o sesiune de comunicări ştiinţifice, şi a fost realizat un bust al domnitorului moldav amplasat în centru oraşului.

Începând de atunci, în fiecare an data de 30 martie a fost sărbătorită prin activităţi specifice de către Muzeul de Istorie şi Societatea Roman 600 (transformată între timp în Societatea Culturală Roman Muşat), astfel încât aceste manifestări au devenit o tradiţie.

Iar pentru a păstra tradiţia, şi în acest an, sub patronajul Consiliului Judeţean Neamţ, prin Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, la Muzeul de Istorie din Roman va avea loc un simpozion, în cadrul căruia personalul de specialitate al celor trei muzee romaşcane, profesori din diferite discipline dar şi intelectuali din alte profesii (preoţi, farmacişti, medici, ingineri, bibliotecari, jurişti, etc.), vor prezenta comunicări, prin care să evidenţieze activitatea profesională sau pasiunea pentru istoria locală, tema principală fiind istoria oraşului.

Faptul că istoria, în general, este o disciplină care trece de graniţele ei ca interes, s-a materializat în timp prin creşterea de la an la an a numărului celor care prezintă comunicări, iar faptul că istoria oraşului Roman nu este doar o preocupare a romaşcanilor se poate observa prin participarea, în mod constant, a unor colegi de breaslă, muzeografi şi cercetători şi din alte oraşe sau judeţe: Piatra Neamţ, Tîrgu Neamţ, Paşcani, Bacău.

În acest an vor fi prezentate peste 40 de comunicări şi, prin excepţie, dat fiind contextul, alături de istoria locală vor mai fi încă două teme de interes: Centenarul Marii Uniri de la 1918 şi Ion Ionescu de la Brad, marele savant de la a cărui naştere se împlinesc 200 de ani.

Toţi cei interesaţi de aceste subiecte sunt aşteptaţi vineri, 30 martie 2018, începând cu ora 1400, la Muzeul de Istorie din Roman – Palatul Nevruzzi, unde, după deschiderea oficială, vor urma comunicările, pe două secţiuni”, este invitația adresată de reprezentanții Muzeului de Istorie Roman – Complexul Muzeal Județean Neamț.

 

 

 

 

 

 


COMENTARII

WORDPRESS: 4
  • ROMAN REDIVIVUS!… la 623 ani! (30 martie 1392)
    Orașul meu,
    Vei fi mereu
    Sufletul meu
    Pe-acest loc unde,
    Siretul blând
    Domol curgând,
    Sărutând
    Năvalnicele unde,
    Cu al Moldovei prund
    Se cunună
    Și împreună
    Își fac cărare
    Spre marea cea mare.
    Mândră cetate
    S-a așezat
    Chiar între ape
    (Bune hotare
    De apărare)
    În promontoriul
    Astfel născut
    Altar făcut
    De lăcaș sfânt
    Episcopiei-statorniciei!
    …………………………
    Orașul meu
    Rămâi mereu
    Frumos, umbros,
    Cu-n parc frumos
    Ce-avea fanfară…
    Teatru de vară…
    Viață militară…
    Un foișor…
    Aleea trandafirilor…
    Rotonda scriitorilor…
    Un lac,o insulă frumoasă…
    Cu a tăcerii masă…
    Și un restaurant
    Azi, foarte elegant
    Cu cei doi
    Domnitori- eroi
    În bronz, eternizați
    Și venerați
    În centru, bine așezat
    Roman Mușat
    Pe al lui bulevard
    Cu Ștefan cel Mare și Sfânt
    Pe drumeți întâmpinând
    ……………………………….
    Acum
    Că al industriei tumult
    S-a stins demult
    Și liniștea cuprinde iar
    Orașul sexacentenar
    În anii – acești
    Întinerești
    Te înoiești
    ROMAN
    Pe bune mâini ești!
    Al meu oraș
    Ți-ai regăsit
    Vechiul făgaș
    Cu spirit mușatin…
    Amin!
    (Mihai Horga)

  • Doru Mihaescu 2 ani

    La multi ani Romanului, orasul celor doua cetati musatine, cea a lui Roman I, numita si Stargorod, adica Cetatea Veche si cea a lui Stefan cel Mare, numita, pentru a o deosebi de prima, Novograd, adica Cetatea Noua, iar mai tarziu si Smedorova, adica Cetatea Sfantului Dumitru, dupa hramul lacasului de inchinaciune din interiorul ei, hram pe care il regasim si la biserici din sate vecine precum Gadinti si Cotu Vames. Ambele cetati sunt musatine, pentru ca ambii domnitori au fost musatini, adica descendenti ai Musatei, la fel, de pilda, cum cei care poarta numele Marin sunt descendenti ai Mariei. Ambele cetati de la Roman, din pacate astazi disparute in intregime sau aproape in intregime, sunt memorabile : cea veche, din lemn si pamant, pentru uricul lui Roman I din 30 martie 1392, cel mai vechi document intern al Moldovei pastrat pana astazi, atestand vechimea Cetatii lui Roman Voievod si intinderea Tarii Moldovei din munte pana la mare, iar cea noua, din piatra, pentru ca a fost singura cetate de piatra din Moldova dintre Carpati si Nistru construita din temelii de Stefan cel Mare, iar prezenta ei in documentele acelor vremuri este comparabila doar cu acelea ale Cetatii Sucevei si Cetatii Neamtului. Tocmai datorita acestei prezente, dar si acelora ale targului, cu cel dintai vornic, adica primar, atestat inca in 1403, adica mai devreme decat in oricare alt oras din Moldova, tinutului, atestat in 1408, la randul sau cel mai vechi din Moldova, cu o existenta neintrerupta ca unitate administrativ-teritoriala pana in anul 1968, episcopiei, infiintata pe la 1408-1413, odata cu aceea de la Radauti, dar devenita apoi cea mai importanta din Moldova, Romanul este prezent in nu mai putin de 382 documente moldovenesti dintre 1392 si 1504, insemnand mai mult decat dublul documentelor moldovenesti din aceeasi perioada in care sunt prezente Iasul, Bacaul si Piatra(lui Craciun), actualul Piatra Neamt luate impreuna sau mai mult decat toate documentele muntene emise in aceeasi perioada.

  • Doru Mihaescu 2 ani

    Revenind la prezenta Romanului in documentele Moldovei dintre 1392 si 1504, in raport cu aceea a oraselor Bacau, Iasi, Piatra Neamt, precizez ca Romanul este prezent in 35,8 % din documentele moldovenesti ale perioadei respective, Bacaul in 2,3 %, Iasul in 4%, iar Piatra(lui Craciun)=Piatra Neamt, in 0,9%. Este vorba asadar de o prezenta de aproape cinci ori mai mare in raport cu acelea ale celor trei orase luate impreuna, prezenta care nu este depasita decat de aceea a Sucevei, capitala de atunci a Moldovei si care, asa cum am mai spus, depaseste totalitatea documentelor emise in aceeasi perioada in Tara Romaneasca. Un motiv de mandrie, dar si de reflectie…