Prima paginăSocial

REPERE: De la Roman, în elita mondială a cercetării ştiinţifice

Dimensiune text

Mădălin Roşu, absolvent al Colegiului Naţional „Roman-Vodă”, lucrează la un experiment de detectare a axionilor în cadrul Centrului European de Cercetări Nucleare de la Geneva. Cercetările sunt parte a studiilor doctorale pe care romaşcanul le urmează în cadrul Universităţii Tehnice Darmstadt. 

 

CERN 01Mădălin Mihai Roşu, absolvent al Colegiului Naţional „Roman-Vodă”, este unul dintre puţinii români admişi la Centrul European de Cercetări Nucleare de la Geneva. De cinci ani, este membru al echipei CAST, responsabil pentru operare mentenanţă şi analiza datelor unuia din cei cinci detectori. Acronimul CAST vine de la Cern Axion Solar Telescope şi este cel mai puternic Helioscop, în momentul de faţă, de pe planetă, fiind, practic, un magnet supraconductor răcit la -271 grade Celsius, prin care circulă un curent de 13kA care generează un câmp magnetic de 8 Tesla. Acest magnet este îndreptat cu precizie, timp de trei ore zilnic, spre centrul soarelui. Scopul este confirmarea existenţei axionilor, care sunt particule prezise teoretic în Modelul Standard al fizicii particulelor. „Descoperirea existenţei axionilor ar fi revoluţionară pentru confirmarea înţelegerii pe care o avem acum despre universul în care trăim, numele lor fiind chiar inspirat de la binecunoscutul detergent de vase. Aceştia au fost introduşi în teorie în anul 1977, pentru explicarea unor observaţii experimentale neaşteptate, precum momentul dipolului electric al neutronului. În vitrina de la centrul de vizitatori ai experimentului este expusă o cutie de Axion cumpărată de mine chiar din Roman. Axionii sunt candidaţi favoriţi la alcătuirea Materiei Negre (dark matter) care este, probabil, cel mai mare mister ştiinţific la momentul actual”, explică cercetătorul romaşcan.

CERN – Centrul European de Cercetări Nucleare – este cel mai mare laborator european de cercetare, fondat în anul 1952, şi are un staff ştiinţific de peste 14.000 de persoane, din peste 600 de universităţi şi 113 ţări. Acesta este amplasat lângă Geneva, peste graniţa franco-elveţiană, şi este renumit pentru cel mai mare şi mai puternic accelerator de particule din lume (LHC), cu o circumferinţă de 27 de kilometri, fiind situat la o adâncime medie de 150 de metri. Aici sunt găzduite peste 25 de experimente diverse, care încearcă să avanseze cunoaşterea ştiinţifică la nivel fundamental în diverse ramuri ale ştiinţei, de la climatologie şi astrofizică la medicină şi fizică nucleară.

 

”Industria şi societatea au nevoie de tineri pentru a împinge limitele cunoaşterii”

CERN 02Drumul lui Mădălin, de la elevul pasionat de fizică la cercetătorul din elita mondială, a însemnat multă muncă şi pasiune, împletite cu dorinţa de a fi mereu tot mai bun. „Orientarea mea către fizică a început încă din timpul liceului, când dirigintele de la Colegiul Naţional «Roman-Vodă», domnul profesor doctor Mircea Gligor, profesor de fizică, a avut o influenţă mare asupra mea. Alegerea Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti a venit aproape firesc. În timpul facultăţii, în anul II, am început o colaborare strânsă cu expertul facultăţii în laseri He-Ne, iar în ultimii doi ani de facultate am fost angajat în grupul de Interferometrie al domnului doctor Dan Apostol, de la Institutul Naţional pentru Fizica Laserilor Plasmei şi Radiaţiei (INFLPR)”, îşi aminteşte Mădălin începutul activităţii ştiinţifice.

Absolvirea facultăţii a coincis cu debutul crizei economice, care a influenţat negativ finanţarea proiectelor la care lucra şi l-a determinat să caute alte opţiuni pentru dezvoltarea profesională. „Mi-am depus CV-ul la Universitatea Tehnică din Darmstadt, despre care aflasem de la colegi cu care am lucrat la INFLPR, iar continuarea a fost una fericită. Am fost acceptat la un program doctoral la TUD, care e parteneră în colaborarea internaţională de la CERN. CERN-ul a dat lumii, printre multe altele, Internetul, radiografia, radioterapia, RMN-ul, aici fiind concentrate unele din cele mai luminate minţi ale planetei, lucru care mă face să mă simt norocos că am avut şansa de a lucra într-un astfel de mediu. De curând, România a devenit stat membru CERN şi ESA (Agenţia Spaţială Europeană), aspect care a deschis o paletă largă de oportunităţi pentru cercetătorii români. În opinia mea, domeniul cercetării ştiinţifice fundamentale şi domeniul aerospaţial sunt printre cele mai interesante domenii de activitate pentru viitorii absolvenţi şi îi încurajez pe toţi tinerii aflaţi la momentul alegerii carierei să se îndrepte spre studiul unui domeniu ştiinţific tehnic sau ingineresc, oricare ar fi el. Industria şi societatea au nevoie de tineri pentru a împinge limitele cunoaşterii”, a spus Mădălin Roşu. Deşi lucreză la CERN cu specialişti de calibru mondial, în domenii de cercetare inexistente acum în România, acesta nu exclude posibilitatea de a-şi folosi bagajul de cunoştinţe şi experienţa profesională lucrând în România.

COMENTARII

WORDPRESS: 0