Mihai Creţu
Romanul are o tradiţie de peste 25 de ani în domeniul rebusului de performanţă. Istoria rebusismului şi a rebusiştilor romaşcani este consemnată într-o carte semnată de învăţătorul Nelu Dumbravă. Acesta ar dori să introducă rebusul în şcoli, ca activitate opţională.
Într-o perioadă în care facebook-ul, telefonul mobil şi jocurile în spaţiul virtual sunt preocupările principale ale tinerilor, puţinii membri ai Clubului de rebus „Edip” din Roman doresc introducerea rebusului în şcoli, ca disciplină opţională sau, măcar, ca activitate de cerc, aşa cum sunt dansurile sau pictura.
„Un astfel de cerc a funcţionat la Școala nr. 1, sub îndrumarea lui Mihai Creţu, care a fost mulţi ani directorul cercului «Edip». Cercul a funcţionat cu succes şi pe mulţi dintre cei care au deprins atunci tainele careului magic, acum oameni trecuţi de 30 de ani, îi regăsim printre cei care compun careuri sau definiţii. Cred că rebusul îi poate ajuta pe tineri să se reapropie de carte. Un cuvânt descoperit în careu sau titlul unei cărţi îi poate face pe tineri să meargă la bibliotecă, să ceară cartea, măcar din curiozitate”, a spus învăţătorul Nelu Dumbravă, unul dintre „ultimii mohicani” ai cercului de rebus de la Roman, autorul unei cărţi care adună între coperţi frumoasa poveste a creşterii şi descreşterii cercului enigmiştilor de la Roman.
Nelu Dumbravă
Acei „nebuni frumoşi care gâdilă cuvintele”
Cercul de la Roman s-a înfiinţat în primăvara lui 1988. Evenimentul a fost anunţat prin afişe lipite pe stâlpii de electricitate, lipite de oameni entuziaşti, dornici să transforme o pasiune într-o activitate organizată. Prima şedinţă a fost una festivă. A fost prezent reprezentantul cercului rebusist din Bacău, dar şi bibliotecara şi paznicul de la clubul muncitoresc care găzduia reuniunea. Invitaţi la prima şedinţă pentru a da consistenţă grupului-„Voiam să facem impresia unei mişcări serioase, să părem mai mulţi”-, dar şi cu speranţa că vor face pasiune pentru careul cu pătrăţele, aceştia au plecat după prima întâlnire, neînţelegând nimic din pasiunea pentru „gâdilitul cuvintelor”. Primul preşedinte al cercului a fost Ioan Puiu Zepa, care se lăuda cu calitatea de disident. „Îi fusese respins un careu pentru că dăduse definiţia «lamă de ras» pentru buldozer, în perioada demolărilor din Bucureşti”, povesteşte Nelu Dumbravă. Nu a rămas prea mult la conducerea cercului romaşcan. Desemnat să facă parte din echipa ce urma să participe la prima etapă naţională de concurs la care se prezentau rebusiştii romaşcani, acesta a dispărut pentru totdeauna cu banii strânşi prin chetă de la membri, pentru drum şi cazare. La concurs au participat doar doi dintre membrii echipei, iar Mihai Creţu a câştigat proba de enigmistică, aducând prima distincţie pentru clubul romaşcan „Edip”. La întoarcere, Mihai Creţu a fost ales preşedinte cu unanimitate de voturi.
Nelu Dumbravă susţine că, sub îndrumarea lui Mihai Creţu, care „i-a luat de la abc-ul rebusismului şi i-a şcolit”, cercul „Edip” din Roman a ajuns cunoscut în breaslă drept cel al „frumoşilor nebuni ai literelor şi cuvintelor”. Au urmat ani intenşi pentru cercul rebusist din Roman, cu numeroase participări la etapele campionatului naţional de rebus sau la bilateralele şi trilateralele organizate între cercurile din diverse oraşe ale ţării, însoţite de petreceri de pomină „pentru derutarea adversarului”. După „nefasta contaminare” cu integrame ce a urmat intrării în democraţie, rebusul a început să piardă teren. Cercul „Edip” a primit lovitura decisivă prin dispariţia fulgerătoare a lui Mihai Creţu, la numai 57 de ani, în 2010. Rămas fără „liderul său de necontestat”, cercul rebusist din Roman „se zbate într-o lâncezeală continuă”, spune Nelu Dumbravă.
Clubul s-a mutat în spaţiul virtual
Fără un sediu, fără altă susţinere decât pasiunea pentru această minunată îndeletnicire a minţii, rebusiştii romaşcani s-au mutat în spaţiul virtual. Pe Facebook. Acolo se întâlnesc, acum, 195 de pasionaţi de rebus din toată ţara, care au constituit un grup al lor, în care „practică rebusul virtual cu o exuberanţă şi o efervescenţă molipsitoare”, spune Nelu Dumbravă.
Pe acest grup este promovat şi Memorialul rebusist „Mihai Creţu”, concursul iniţiat de rebusiştii romaşcani în memoria regretatului lor lider, ajuns acum la ediţia a III-a. Concursul a fost lansat în luna decembrie, iar de câteva zile, în mediul virtual au fost anunţaţi şi câştigătorii. La concurs au participat 39 de rebusişti din întreaga ţară, câştigător fiind desemnat Dorin Prodan, din Bârlad, urmat de Florin Georgescu, din Câmpulung, Argeş, şi Eugen Mihu, din Câmpeni, Alba. În vecinătatea podiumului s-a situat şi romaşcana Mihaela Peşte. „Nu putem vorbi despre acest concurs fără să pomenim firma Marsat, unic sponsor al acestui concurs, care ne-a ajutat să aducem un omagiu inginerului Mihai Creţu, unul dintre cei mai mari rebusişti ai ţării”, a adăugat învăţătorul Nelu Dumbravă.
Comentarii