Primăriile nu mai depind financiar de Consiliul Județean

Guvernul a stabilit sumele minime care vor fi alocate autorităţilor locale în 2015. Acestea vor primi banii direct de la Ministerul Finanţelor, consiliile judeţene fiind scoase, astfel, de pe traseul finanţării comunelor, oraşelor sau municipiilor. 

În şedinţa care a avut loc miercuri, 14 ianuarie, Guvernul a aprobat o hotărâre prin care a fost stabilit un buget minim care va fi acordat fiecărui tip de primărie din ţară, în mod direct, prin Ministerul Finanţelor. În judeţul Neamţ, vor primi bani majoritatea comunelor, precum şi oraşele Bicaz şi Roznov. Oraşul Tîrgu Neamţ, municipiile Roman şi Piatra Neamţ şi comunele Alexandru cel Bun, Bicaz Chei, Borca, Cordun, Dumbrava Roşie, Gârcina, Girov, Horia, Pângăraţi, Pipirig, Poiana Teiului, Săbăoani, Săvineşti, Tarcău şi Taşca nu primesc niciun leu la această alocare bugetară, deoarece bugetele lor din anii trecuţi depăşesc limita minimă stabilită de Guvern.

„Nicio comună nu va avea un buget mai mic de 1,5 milioane de lei, niciun oraş nu va primi sub şase milioane, niciun municipiu mai puţin de 20 de milioane de lei, niciun municipiu reşedinţă de judeţ sub 50 de milioane de lei şi niciun Consiliu Judeţean (CJ) sub 80 de milioane de lei. Nu vor mai fi CJ sau consilieri judeţeni care vor stabili bugetul pentru fiecare comună, deoarece banii vor veni direct de la Ministerul Finanţelor către autorităţile locale. Primarii şi preşedinţii de CJ nu vor mai avea, inclusiv cei din zonele sărace, niciun motiv pentru care, în anul 2018, să nu avem în toate localităţile apă, canal şi sistemul de educaţie în sensul reabilitării şi modernizării şcolilor”, a declarat, la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

afaceri calculator economieAstfel, conform acestei hotărâri de Guvern, unităţile administrativ-teritoriale (UAT) care nu realizează venituri proprii până la nivelul acestor limite stabilite primesc sume de echilibrare din cota de 18,5% din impozitul pe venit, încasate la nivelul fiecărui judeţ, şi din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată.

Sumele rămase după aceste alocări bugetare se repartizează pentru bugetele locale ale localităţilor, astfel: 55% în funcţie de numărul locuitorilor; 15% în funcţie de suprafaţa din intravilanul localităţii; 15%, în mod egal, UAT-urilor cu un grad de colectare a impozitelor şi taxelor locale pe proprietate de cel puţin 90% pe ultimul an şi 15%, în mod egal, UAT-urilor care au aprobat în urmă cu doi ani cel puţin un proiect cu finanţare din fonduri externe nerambursabile.

„Nu ştim dacă vor mai veni şi alţi bani sau nu. Cert este că aceste sume reprezintă minimul pe care îl vor primi aceste UAT-uri în 2015. Asta nu înseamna că reprezintă toţi banii pe care primăriile îi vor primi în acest an. Există un întreg algoritm de calcul după care Ministerul Finanţelor face aceste alocări bugetare. Când se vor termina calculele, vom vedea ce sume va primi fiecare localitate din judeţ. Aşteptăm să vedem ce sumă va primi şi CJ Neamţ. Conform acestei legi, niciun CJ nu va avea un buget sub 80.000.000 de lei. Noi am avut, anul trecut, aproximativ 110.000.000 de lei, deci sperăm ca anul acesta să nu fie mai puţin”, a declarat Dan Manoliu, vicepreşedintele CJ Neamţ.

Primarul Romanului, nemulţumit că oraşul a fost exclus la această alocare

Primarul municipiului Roman se arată nemulţumit faţă de această hotărâre, prin care Romanul este exclus din această alocare bugetară. „Conform acestei hotărâri de Guvern, suntem foarte dezavantajaţi, pentru că foarte mulţi bani se duc către comune. De-a lungul anilor, de la evenimentele din 1989 şi până în 2005, UAT-urile s-au fărâmiţat şi s-au înfiinţat comune care nu au justificare din punct de vedere economic, social şi financiar, care nu se pot întreţine. Sunt comune care realizează bugete de 300.000 de lei pe an şi care, conform acestei hotărâri de Guvern, vor primi circa 1.200.000 de lei, bani din bugetul naţional. Unde se duc aceşti bani? Se duc în funcţionarea primăriilor, în componenta socială şi în plata utilităţilor. Practic, nu sunt bugete care să suţină dezvoltarea UAT-urilor, modernizarea României în ansamblu, ci susţinerea unei stări de fapt cu sprijinirea unei componente sociale. Sigur că aceasta trebuie sprijinită, dar nu la o asemenea dimensiune. Eu cred că noi trebuie să încurajăm munca şi o gândire pragmatică, de dezvoltare, şi nu mâna întinsă”, susţine Laurenţiu Dan Leoreanu.

Primarul Leoreanu va participa luni, 19 ianuarie, la şedinţa comitetului naţional director al Asociaţiei Municipiilor din România, unde va propune spre discuţie această problemă, cu modul de finanţare ales de Guvern.

Comunele cu zero lei fac demersuri la Guvern

Trei comune din jurul Romanului – Cordun, Săbăoani şi Horia – nu au primit niciun leu la repartizarea pe UAT-uri a sumelor corespunzătoare bugetului anului 2015. Primarul comunei Horia, de exemplu, nu crede că se află pe lista celor „pedepsiţi”: „Până când nu văd, nu cred. Ministerul Finanţelor trebuie să-mi trimită un document în acest sens”, a spus edilul comunei, Vasile Baciu.

Inginer Valeria Dascălu, primarul comunei Săbăoani, membru în Consiliul Director şi secretar pe regiunea Nord-Est din cadrul Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), preşedintele ACoR, filiala Neamţ, consideră această omisiune o inechitate. „Nu am primit fonduri de la Ministerul Finanţelor pentru că am fost conştiincioşi şi am încasat 1.500.000 de lei la bugetul local. Este o nedreptate care ni s-a făcut, o lovitură pentru bugetul local, deoarece banii se duc pe investiţii, adică exact pe ceea ce ne interesează în mod direct. Motivaţia omisiunii unor UAT-uri din acest demers a fost că se doreşte ajutorarea comunelor sărace, dar nevoia de investiţii este foarte mare în comuna Săbăoani. Vineri, 16 ianuarie, la ora 13.00, vom discuta această problemă la Bucureşti, în cadrul Consiliului Director al ACoR şi ne vom adresa vicepremierului Liviu Dragnea, pentru a corecta această situaţie”, a precizat inginer Valeria Dascălu, primarul comunei Săbăoani.

Sume prea mici, investiţii mari

calculatorȘefii administraţiilor publice locale din zona Roman spun că sumele distribuite comunelor pe care le gestionează sunt insuficiente. Calculele matematice făcute de către aceştia pentru viitoarele investiţii dau, în opinia primarilor din mediul rural, valori mari pentru care ar avea nevoie de un sprijin financiar mai consistent.

Pentru comuna Stăniţa, de exemplu, s-a repartizat suma de 337.000 de lei din cota de 18,5% din impozitul pe venit şi 743.000 de lei din TVA. „Suntem sătui de bugete de criză. Comuna Stăniţa are o reţea de drumuri comunale de 70 de kilometri, din care a fost modernizată prin asfaltare o porţiune de 6,5 kilometri, iar pentru 2,5 kilometri de drum nu s-a aplicat decât primul strat de asflat. Cinci sate din cele şapte ale comunei au nevoie de proiecte de alimentare cu apă şi de canalizare. Pentru două sate, problema utilităţilor este rezolvată parţial, în sensul că se impune o extindere a reţelor de apă şi canal. Avem datorii către E.ON şi societatea de salubritate cu care avem contract. Din acest motiv, se impune să primim mai mulţi bani, pentru a ne achita datoriile şi a putea realiza şi alte investiţii”, a precizat Laurenţiu Bebi Todireanu, primarul comunei Stăniţa.

Primarul comunei Valea Ursului a spus că suma atribuită pentru echilibrarea bugetului este mică. Comuna a primit 347.000 de lei din cota de 18,5% din impozitul pe venit şi 765.000 de lei din TVA. Autorităţile locale de la Valea Ursului au investiţii începute pe drumurile comunale DC 84 în satul Chilii, DC 78 în satul Muncelu de Jos şi DC 77 în satul Giurgeni, aflate în diverse stadii de execuţie. Pe lângă investiţii în domeniul infrastructurii rutiere, Consiliul Local are în vedere construirea, în acest an, a unui dispensar uman în satul Valea Ursului.

Câţi bani primesc comunele din zona Roman

Conform hotârârii de Guvern adoptate miercuri, comunele din zona Roman vor primi următoarele sume: Bahna – 275.000 de lei din alocarea de sume din cota de 18,5% din impozitul pe venit şi 606.000 de lei din alocarea de sume din TVA; Bîra – 344.000 de lei plus 760.000 de lei; Boghicea – 380.000 de lei plus 839.000 de lei; Boteşti – 298.000 de lei plus 657.000 de lei; Bozieni – 365.000 de lei plus 807.000 de lei; Doljeşti – 251.000 de lei plus 554.000 de lei; Dulceşti – 322.000 de lei plus 712.000 de lei; Făurei – 242.000 de lei plus 534.000 de lei; Gâdinţi – 386.000 de lei plus 851.000 de lei; Gherăeşti – 152.000 de lei plus 335.000 de lei; Icuşeşti – 322.000 de lei plus 710.000 de lei; Ion Creangă – 226.000 de lei plus 499.000 de lei; Moldoveni – 279.000 de lei plus 616.000 de lei; Oniceni – 365.000 de lei plus 806.000 de lei; Pânceşti – 410.000 de lei plus 906.000 de lei; Poienari – 406.000 de lei plus 895.000 de lei; Români – 257.000 de lei plus 569.000 de lei; Ruginoasa – 307.000 de lei plus 679.000 de lei; Sagna – 209.000 de lei plus 462.000 de lei; Secuieni – 94.000 de lei plus 207.000 de lei; Stăniţa – 337.000 de lei plus 743.000 de lei; Tămăşeni – 103.000 de lei plus 229.000 de lei; Trifeşti – 214.000 de lei plus 472.000 de lei; Valea Ursului – 347.000 de lei plus 765.000 de lei; Văleni – 358.000 de lei plus 792.000 de lei.

Proiect Hotărâre de Guvern privind repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor de echilibrare din cota de 18,5% din impozitul pe venit şi a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale – publicat în data de 12.01.2015

Notă de fundamentare a proiectului


COMENTARII

WORDPRESS: 6
  • Sorry 5 ani

    „Inginer Valeria Dascălu, primarul comunei Dascălu, membru în Consiliul Director” nu stiam ca comuna si primarul sau au acelasi nume: Dascălu,
    ALO!!!!! Redactia!!!!! Treziti-va si corectati!!!!

    • Catalin Sevastre 5 ani

      Multumim pentru atentionare. Corectura necesara a fost efectuata.

      • Sorry 5 ani

        Ar trebui sa te bucuri ca a vazut cineva aceasta greseala. Explicatia: inseamna ca a citit cineva articolul pina aproape de capat sa vada greseala. Sau a fost o greseala intentionata sa vezi daca citeste cineva articolul. Este si asta o explicatie. O zi buna.

  • florinmin 5 ani

    stimate domnule primar Laurentiu Leoreanu, va rog sa va amintiti alocarile bugetare din ultimii 5 ani cand Romanul si Piatra Neamt primeau 80% din bugetul judetean si unele comune 0 lei….atunci pentru ce aceste comentarii rautacioase…oare locuitorii comunelor nu au si ei nevoie de dezvoltare…cu deosebit respect dar ar trebui sa va cereti scuze de la toti colegii primari pe care ii faceti cersetori…un pic de decenta stimabile????

  • mandea 5 ani

    ai perfecta dreptate florinmin ,pana acum cei de la judet impreuna cu edilii de la orase imparteau banii intre ei ,iar celor de la comune le mai dadeau ce le treceau printre degete

  • dan 5 ani

    Felicitari,mereu sunteti inaintea celor din Piatra cu stirile . Ei înca nu au scris despre sumele primite de primarii !!!