Primarii nu vor să încaseze impozitele agricole

Edilii și-au exprimat nemulțumirile în fața prefectului George Lazăr. Primarii consideră că Guvernul nu se raportează la realitatea din teren.

 

Ședința Colegiului Prefectural de joi a fost un prilej pentru primarii din județ de a-și spune oful în fața reprezentantului Guvernului în teritoriu. Principala problemă ridicată de edilii locali a fost plata impozitului agricol pentru terenuri mai mari de două hectare , care se poate face, începând cu acest an, la primării, dacă în localitatea respectivă nu există birouri fiscale. ”Este a nu ştiu câta oară când purtăm discuţii, nimic nou sub soare.  Colectarea impozitului este încă o povară pe umerii primarilor. Se intră cu cizmele peste tot și ni se dau responsabilităţi. Trebuie să colectăm birurile stabililte de alţii. Eu cred că este o mare batjocură. Din păcate, în România, ceeea ce s-a discutat ieri, mâine nu mai este valabil”, a aspus, revoltat, Alexandru Drăgan, primarul comunei Tașca. Acesta a fost contrazis de prefectul județului. ”Nu este vorba de biruri, ci de taxe şi impozite la stat. Să nu punem într-o anumită lumină procesul  de colectare a taxelor. Nu este vorba despre biruri, pentru că nu suntem pe vremea romanilor sau în evul mediu. În al doilea rând, ideea că cineva colectează pentru altcineva e o interpretare nefericită. Persoanele fizice care datorează impozitul agricol nu mai sunt nevoite să bată durmul până la Piatra Neamţ, ci pot să plătească la primărie, deci este spre binele cetățeanului pe care îl slujește și primarul”, a declarat prefectul George Lazăr. Primarul comunei Ţibucani crede că, de fapt, este vorba de o activitate în plus pentru angajaţii primăriilor, care şi aşa sunt în număr mic, activitate ce nu este plătită.

colegiu 2Fiind primul an în care persoanele care dețin teren agricol sau animale multe în curte trebuie să achite impozitul pe venitul agricol, statul a stabilit două termene de achitare a sumelor: jumătate din impozit trebuind achitat până pe 25 octombrie, iar cealaltă jumătate, până pe 15 decembrie.
Sumele de plată diferă în funcţie de suprafaţa cultivată, potrivit normelor de venit stabilite prin OG nr. 8/2013 completată ulterior. O persoană care are cinci hectare de teren va plăti impozit doar pentru trei dintre ele. Norma de venit pentru un hectar de cereale este stabilită de stat la 449 de lei, la care se aplică impozitul de 16%. Adică se plătește către stat suma de 72 de lei pentru fiecare dintre cele trei hectare. În total, o familie care are cinci hectare cultivate cu cereale va plăti la stat un impozit de 216 lei pe an.

O altă problemă care îi nemulțumește pe primari se referă la condițiile de acordare a subvenției de căldură. În mediul rural, cantitatea de lemne pentru întreg sezonul rece trebuie acordată la început de sezon, nu lunar, așa cum era până acum. Primarii spun că Guvernul nu s-a gândit la situația în care un beneficiar poate obține, în timpul uni sezon, un venit mare pentru două – trei luni, sau la cea în care beneficiarul iese ”în mod natural” din listă. ”Cum putem recupera noi banii pentru cele câteva luni? Plăteşte Primăria, nu? Din păcate, toate necazurile şi nevoile se strâng în sufletul primarilor, care sunt singurii responsabili, în timp ce alţii vin doar cu vectori. Mai nou, cei de la Bucureşti au spus că trebuie să facem un inventar al patrimoniului, dar nu s-a gândit nimeni că nu sunt bani la buget pentru inventarierea terenurilor. Nu avem bani pentru cadastru. Niciodată nu a fost atât de greu, nici măcar în 1990, după revoluţie”, a concluzionat primarul comunei Tașca.

În ședința Colegiului Prefectural s-a mai vorbit de măsurile de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice iernii, situaţia absenteismului, violenţei în şcoli şi problematica copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate.

De altfel, în urma Hotărârii Colegiului Prefectural, în perioada 1-14 noiembrie  vor acţiona două comisii mixte de verificare. Prima comisie -care va realiza acţiuni de control în bazele de deszăpezire- are ca membri reprezentanţi ai Prefecturii, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ, Inspectoratului de Poliţie, Secţiei judeţene a Drumurilor Naţionale şi ai S.C. Drupo S.A.

Cea de-a doua comisie va verifica respectarea prevederilor legale privind desfăşurarea transportului de călători în judeţul Neamţ şi va avea în componenţă reprezentanţi ai Inspectoratului Teritorial pentru Controlul în Transportul Rutier Iaşi, Autorităţii Rutiere Române-Agenţia Teritorială Neamţ, Inspectoratului Teritorial de Muncă Neamţ şi Prefecturii.


COMENTARII

WORDPRESS: 1
  • cetatean 5 ani

    Da ce treaba au asa multa ?
    Au timp sa faca totul pentru comunitate , daca nu ei cine sa faca?