Prefectul cheamă la mediere căutătorii de gaze

La întâlnirea de vineri sunt invitați reprezentanți ai mai multor  instituţii care au obligația să apere mediul și pe interesele cetățenilor.

Prospecţiunile care se fac în Neamţ de firma Prospecţiuni SA au stârnit ample dezbateri printre locuitorii judeţului. La Războieni au fost numeroase conflicte verbale între localnici şi reprezentanţii firmei, proprietarii de terenuri fiind revoltaţi de faptul că cei care fac prospecţiunile au intrat pe terenuri propritate personală fără acordul celor care deţin pământul. În plus, oamenii sunt panicaţi că reprezentanţii firmei de prospecţiuni ar putea căuta gaze de şist şi nu gaze naturale, aşa cum declară oficial.

La nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ a fost deschis un dosar penal de tulburare de posesie, ca urmare a unei plângeri comune a mai multor proprietari din localitate. Un alt dosar penal a fost deschis de poliţişti pentru nerespectarea regimului materiilor explozive, după ce, vineri, 7 februarie, câţiva copii din Războieni s-au împiedicat cu schiurile în dinamita uitată pe câmp de reprezentanţii Prospecţiuni SA.

Aceste incidente şi riscul ca situaţia să se agraveze l-au determinat pe prefectul George Lazăr să organizeze o întâlnire comună cu cetăţenii nemulţumiţi, primari, reprezentanţii Prospecţiuni SA, ai Agenţiei de Protecţia Mediului, Inspectoratului Teritorial de Muncă, Inspectoratului de Poliţie şi ai altor instituţii din judeţ care au implicare în acest caz. „Din informaţiile pe care le am până acum, reprezentanţii firmei Prospecţiuni SA nu şi-au desfăşurat activitatea în localităţi din zona Romanului, prin urmare vom discuta cu primarii din comunele în care au avut loc prospecţiuni. Dar vom avea întâlniri şi discuţii de fiecare dată când va fi nevoie”, a precizat George Lazăr, prefectul judeţului Neamţ.

Firma Prospecţiuni SA a trimis echipe de lucru în Neamţ după ce beneficiarul lucrării de explorare, societatea naţională Romgaz, a obţinut toate avizele aferente activităţii de căutare a rezervelor de gaze naturale. „În scopul cercetării în detaliu a condiţiilor de acumulare şi localizare a zăcămintelor de hidrocarburi din Platforma Moldovenească, începând din luna noiembrie 2013 se derulează contractele de lucrări cu compania Prospecţiuni SA, în baza cărora se înregistrează date seismice 2D şi 3D. Lucrările de suprafaţă necesare pentru înregistrarea datelor seismice se desfăşoară pe o suprafaţă extinsă, care include următoarele localităţi: Petricani, Păstrăveni, Rădeni, Războieni, Dragomireşti, Ștefan Cel Mare, Girov, Bahna Mare, Bălăneşti, Ruginoasa, Bozienii de Sus, Baratca, Budeşti, Vlădiceni, Făurei, Mărgineni, Negriţeşti, Hârţeşti, Hoiseşti, Micşuneşti, Prăjeşti, Climeşti, Miron Costin, Bogzeşti, Giulesti, Butnăreşti, Bârjoveni, Unceşti, Secuieni, Secuienii Noi, Hârleşti, Moldoveni, Hociungi, Broşteni, Bahna, Tuţcani, Runcu, Băhnişoara, Izvoare, Arămeşti, Lilieşti, Onişcani, Icuşeşti, Spiridoneşti, Rocna, Bătrâneşti, Boanta, Corneşti, Drăgeşti, Cotu Grosului, Filipeşti, Cârligi, Galbeni, Climeşti, Pădureni, Ilieşi, Făgeţel, Bereşti. Obiectivul lucrărilor este reprezentat de localizarea, în cadrul perimetrului investigat, a zonelor de la suprafaţa solului corespunzătoare unor noi posibile acumulări de hidrocarburi convenţionale exploatabile”, se arată într-un comunicat al Romgaz.

Firma contractată de Romgaz caută în Neamţ rezerve de gaze naturale, iar lucrările de explorare au fost începute în mai multe localităţi. Reprezentanţii Prospecţiuni SA au explicat că desfăşoară „proiecte de achiziţie de date geofizice în Neamţ, încă din anii ’80 şi, în această perioadă de peste 30 de ani, nu a fost înregistrată niciun fel de problemă cu localnicii din judeţ”. Obţinerea de informaţii se poate realiza prin două metode: folosind undele elastice (vibraţiile) sau prin explozii, pentru a crea unde ce vor fi măsurate cu ajutorul unor senzori.


COMENTARII

WORDPRESS: 2
  • E. Dănănău 6 ani

    Ce este prospecţiunea seismică

    Pentru punerea în evidenţă a zăcămintelor minerale utile există mai multe metode de prospectare geofizică. Acestea se bazează pe studierea proprietăţilor fizice ale rocilor, fără prelevarea de eşantioane din acestea, deci necesită cheltuieli mai reduse, se pot executa pe mari suprafeţe şi oferă
    informaţii mai mult sau mai puţin precise în funcţie de metoda folosită. În funcţie de modul în care se eliberează sau nu energie în mediu, metodele de prospectare geofizică se pot înpărţi în 2 mari categorii:
    A.Metode pasive – acestea nu eliberează nici un fel de energie artificială în mediu, folosind numai energia recepţionată din mediul studiat. Principalele metode pasive de prospectare sunt:
    1.Gravimetria – determină variaţiile locale ale intensităţii câmpului gravitaţional terestru şi se realizează o hartă cu valorile acestor anomalii gravitaţionale (harta Bouguer), pe care se poate pune în evidenţă cu o anumită aproximare conturul zăcământului.
    2.Magnetismul (prospecţiunea geomagnetică) – constă în determinarea anomaliilor câmpului magnetic terestru (care în zona României are o valoare medie de 47nT), iar pe baza acestora se realizează de asemeni o harta pe care se poate pune în evidenţă conturul şi, într-o anumită măsură, concentraţia de substanţe minerale utile din zăcământ, în special pentru zăcămintele feroase.
    3.Măsurarea curenţilor magnetotelurici – serveşte în special la determinarea straturilor subterane de apă.
    B.Metode active – care folosesc pentru măsurători o energie artificială ce se injectează în mediul supus prospectării, sub forma de electricitate, câmp electromagnetic sau oscilaţii mecanice de joasă sau de înaltă frecvenţă. Dintre acestea mai importante sunt:
    1. Electrometria – pune în evidenţă zăcămintele minerale aflate în apropierea suprafeţei Pământului (la adâncimi de max. 150 – 200 m) prin studierea variaţiilor rezistivităţii electrice a rocilor cu ajutorul unor perechi de electrozi înfipţi în sol prin care se injectează un curent electric şi al altora pe care se măsoară diferenţele de potenţial (tensiuni electrice) în anumite puncte de la suprafaţa solului.
    2. Prospecţiunea seismică – este principala metodă folosită în prospectarea zăcămintelor minerale şi constă în măsurarea timpului de propagare a unei unde elastice, similară aceleia produsă în timpul cutremurelor de pământ, de unde şi numele de undă seismică, de la punctul de generare situat la suprafaţa Pământului sau la o adâncime de câţiva metri, cunoscută cu precizie, până la punctele de recepţie, determinate şi acestea foarte precis, toate situate pe aliniamente topografice. Întrucât undele seismice suferă cea mai mică atenuare prin fenomene de absorbţie in mediul prin care se propagă
    (stratele geologice), această metodă este singura care ne oferă informaţii asupra formei şi adâncimii celor mai adânci strate din scoarţa terestră. Propagarea undelor elastice se supune legilor reflexiei şi refracţiei (cunoscute şi în cadrul opticii geometrice), deci prin studierea formei undelor receptionate se poate determina foarte precis momentul când aceste unde au suferit fenomene de reflexie pe stratele situate la mare adâncime. Prin corelarea timpilor de reflexie cu vitezele de propagare prin diversele strate geologice, determinate prin lucrări speciale, se determină adâncimea fiecărui strat geologic, punct cu punct, pe intreaga lungime a aliniamentului topografic pe care s-a realizat generarea şi recepţia acelor unde. În final se obţine o imagine reprezentând secţiunea scoarţei terestre după acel aliniament văzută din profil, pe care se disting stratele geologice, adâncimile şi formele acestora. Această imagine se numeşte profil seismic. Din forma stratelor și vechimea lor (a erei geologice căreia îi aparțin) se determină zonele în care pot apare acumulări de hidrocarburi, acestea fiind numite ,,capcane de hidrocarburi”.
    3. Metoda GEORADAR – cunoscută şi sub prescurtarea GPR, de la Ground Penetrating RADAR – foloseşte aceleaşi fenomene care stau la baza prospecţiunii seismice, numai că în locul undelor elastice de joasa frecvenţă foloseşte unde electromagnetice de înaltă frecvenţă (unde radio sau chiar microunde) generate şi recepţionate de acelaşi aparat prin intermediul unui bloc de antene care face corp comun cu aparatul. Această metodă asigură o precizie de adâncime mai bună decât prospecţiunea seismică, dar poate fi folosită numai pentru măsurători de mică adâncime (max. 30 – 50 m) si doar în sol uscat, solul umed absoarbe puternic undele electromagnetice, de aceea nu se foloseşte în prospectarea zăcămintelor ci numai la determinări de obiecte îngropate cum ar fi conductele si cablurile subterane (reţelele de utilităţi), la determinarea golurilor subterane de la mica adâncime sau in arheologie.

    • avatar 6 ani

      In 30 de ani Romania va ajunge ca in filmele americane SF..un teritoriu bantuit de zombi flamanzi, fara resurse, o zona unde sunt numai deseuri in admosfera si pe sol/subsol, cu cartiere de malformati…iar lumea buna binenteles departe, departe