Articol publicat în data de: sâm, 02 Iun 2012



Pogorîrea Sfîntului Duh, ziua de naştere a bisericii creştine

Aceasta este o veche sărbătoare creştină, cunoscută sub numele de Rusalii, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli, ca o încreştinare a sărbătorii iudaice corespunzătoare.

 

Pogorîrea Sfîntului Duh sau Rusaliile este o sărbătoare creştină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paşti, motiv pentru care, în popor, sărbătoarea se mai numeşte şi cincizecime. Sărbătoarea, care este considerată şi ziua de naştere a bisericii creştine, comemorează coborîrea Sfîntului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret. Sfîntul Evanghelist Luca, în „Faptele Apostolilor”, istoriseşte momentul în care Duhul Sfînt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe Apostoli, pentru început aceştia căpătînd marea putere de a grăi în limbi necunoscute de ei pînă atunci. Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei doisprezece au început să predice învăţătura Mîntuitorului către neamuri, în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau ştiuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind evrei simpli, în nici un caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine.

În credinţa populară, Rusaliile sînt nişte fiinţe fantastice, malefice, asemănătoare ielelor, care umblă prin văzduh începînd cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi după Paşti) şi provoacă mult rău oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc şi îi înnebunesc pe toţi cei care nu le respectă zilele. De aceea, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii pînă la Duminica Mare.

În Duminica Rusaliilor, oamenii merg la biserică cu ramuri verzi de tei, pe care le sfinţesc şi le arborează, apoi, la porţi şi foişoare. Ramurile verzi sfinţite au menirea de a apăra gospodăria de invazia spiritelor rele. Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sînt păstrate peste vară pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor şi a grindinii. Preotul şi sătenii ieşeau în cîmp a doua zi de Rusalii, pentru a sfinţi apa şi a stropi cîmpul, crezîndu-se că, astfel, nu va bate grindina. Moşii de vară, ţinuţi în sîmbăta Rusaliilor, sînt unul dintre cele mai importante momente ale cultului morţilor. Se credea că sufletele morţilor, după ce au părăsit mormîntul în Joia Mare şi au zburat slobode timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană în sîmbăta Rusaliilor. Pentru ca această reîntoarcere să se desfăşoare fără incidente, oamenii săvîrşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi făceau pomeni fastuoase.

Lăcaşul de cult din Roman care îşi sărbătoreşte hramul în ziua de Rusalii este biserica situată pe strada Libertăţii, cunoscută de romaşcani sub numele de Biserica Armenească.

 

Lasă un comentariu

XHTML: Html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Site-ul www.ziarulderoman.ro utilizează cookies. Dacă doriți mai multe informații privind cookies, accesați link-ul Mai multe informații despre cookies!

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close