Ploile torenţiale au făcut ravagii

Dimensiune text

Ploile au inundat drumuri, au colmatat fântâni şi au întrerupt alimentarea cu energie electrică. Apa în curți a urcat la 1,2 metri și pâraie de trecut cu piciorul au devenit râuri distrugătoare, de peste 20 de metri. Bilanţul pagubelor şi măsurile de refacere a drumurilor au fost discutate de autorităţile judeţene.

 

 

Ploile torenţiale continuă să facă probleme în satele din jurul Romanului. O nouă repriză de precipitaţii a căzut joi seară, crescând valoarea pagubelor produse de ploile din această lună.
„În comuna Oniceni, afluenţii râului Bârlad – Gorun, Linseşti, Poiana Lungă, Trestiana – au acumulat mari cantităţi de apă, ceea ce a făcut ca apa râului Bârlad să inunde 11 hectare ocupate de culturi agricole, nouă gospodării din satele Valea Enei şi Lunca şi nouă anexe gospodăreşti. Pârâul Trestiana a inundat stadionul comunei şi trei hectare de păşune. Torenţii au transportat mari cantităţi de aluviuni pe drumul judeţean DJ 159, iar în satul Poiana Humei, DJ 241 C a fost afectat pe o porţiune de 800 de metri. Alţi şapte kilometri de drumuri comunale şi săteşti au fost distruse de ploi, iar din 22 de fântâni nu se mai poate consuma apă”, a precizat Ioan Duminică, primarul comunei Oniceni.

ploi torentiale 29062Autorităţile locale acţionează cu 60 de persoane pentru eliberarea drumurilor de aluviuni, decolmatarea şanţurilor, evacuarea apei din curţi şi beciuri. În satul Valea Enei, vremea rea a întrerupt alimentarea cu energie electrică. „Dacă, înainte, Bârladul putea fi trecut cu pasul, cantitatea de apă căzută, de 70 – 80 de litri pe metru pătrat, a făcut ca albia să ajungă la 15 – 20 metri. Nu am văzut niciodată Bârladul atât de mare şi de «fioros»”, explică primarul Duminică.

Și în comuna Bozieni, precipitaţiile abundente au creat probleme localnicilor şi autorităţilor locale. „Apa a intrat în curţile oamenilor, a colmatat 50 de fântâni, în special cele care au pânza freatică la suprafaţă, şi a afectat 20 de podeţe. Joi noaptea, în satele Bozieni şi Iucşa, apa atingea 1,20 metri în curţile oamenilor. Nu am văzut pârâul Bozianca atât de mare de 25 de ani. De la câţiva zeci de centimetri adâncime a ajuns, după ploile căzute, la 7-8 metri”, spune Doinel Grumezescu, primarul comunei Bozieni. Acesta mai spune că primăria a pus la dispoziţia localnicilor care nu pot folosi apa din fântâni o cisternă de patru tone cu apă potabilă.

Sătenii din comuna Dulceşti au fost ceva mai norocoşi. Apa nu a pătruns în casele lor, dar drumurile comunale şi săteşti au fost distruse. „Locul pietrişului de pe drum a fost luat de pământ, care a umplut ochi şanţurile. Va trebui să reprofilăm drumurile şi să le pietruim din nou, dar nu putem interveni până ce ploile nu vor înceta. Estimăm că refacerea drumurilor ne va costa 70.000 de lei”, a precizat Mihai Michiu, primarul comunei Dulceşti.

Viiturile formate în urma căderii de cantităţi mari de precipitaţii ridică o problemă serioasă: construcţia gospodăriilor în zonele inundabile. „Pe cuprinsul comunei Oniceni există case construite înainte de 1990 în apropierea râului Bârlad. În majoritatea cazurilor, proprietarii acestor case sunt oameni în vârstă, care nu s-ar mai încumeta la ridicarea unei alte locuinţe într-o zonă ferită de aceste pericole”, spune primarul comunei Oniceni.

 

Autorităţile judeţene iau măsuri de limitare a efectelor ploilor

 

Prefectul judeţului Neamţ, George Lazăr, a condus, vineri, lucrările şedinţei extraordinare a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, care a avut pe ordinea de zi bilanţul pagubelor produse în urma ploilor din această lună, precum şi măsurile de refacere a lucrărilor afectate de ploi. Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamţ a subliniat că precipitaţiile căzute în intervalele 2-15 iunie şi 22-27 iunie – între 125 de litri pe metru pătrat şi 388 litri pe metru pătrat la Leghin (comuna Pipirig) – au depăşit o dată şi jumătate media lunară multianuală înregistrată. Un maxim istoric a fost atins în comuna Pipirig, când, în 40 de minute, s-au înregistrat 100 de litri pe metru pătrat. Au fost afectate municipiul Piatra Neamţ, oraşele Tîrgu Neamţ şi Roznov, precum şi 24 de comune.

Datele centralizate din rapoartele operative transmise de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă arată că au fost inundate 177 gospodării, din care 42 de locuinţe, a fost distrusă o punte hidrometrică şi au fost afectate 20 de poduri şi 39 de podeţe, 21 de punţi, 11 kilometri de drum judeţean, 9,54 kilometri de drumuri comunale, 41,86 kilometri de drum sătesc, 37,05 de hectare de teren arabil, 100,7 de hectare de păşune, 20 de hectare de fâneţe, o conductă de alimentare cu apă afectată, două linii electrice, o linie telefonică, patru lucrări hidrotehnice şi au fost colmatate 47 de fântâni. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat două proiecte de hotărâre, între măsurile prevăzute fiind continuarea inventarierii şi evaluării pagubelor, dezinfectarea fântânilor şi monitorizarea calităţii apei, dezinfecţia şi dezinsecţia teritoriului afectat, refacerea şanţurilor de scurgere a apelor şi îndepărtarea aluviunilor din gospodării, solicitarea de sprijin guvernamental, după încheierea evaluărilor, precum şi demersuri către Administraţia Naţională „Apele Române” pentru finanţarea cu prioritate a lucrărilor din cadrul investiţiei de amenajare a râului Cracău, la Slobozia – Roznov.

„Continuăm să lucrăm în echipă, toţi cei cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă, pentru a gestiona orice problemă care ar putea pune în pericol cetăţeanul şi bunurile lui”, a afirmat prefectul George Lazăr.

[sam id=”3″ codes=”true”]



COMENTARII

WORDPRESS: 2
  • miky 7 ani

    Au mai fost dezastre in anul 1958 – 1959 ,cand au fost desfiintate padurile de pe raza cummunei Rosiori , Valea Mare si Plopana. Vom avea mai mult de suferit in anii urmatori datorita abuzului din fondul forestier. Pe raza comunei Valea Ursului in anii de gratie a hotilor de material lemnos din anii 2003-2005 cand acestia cu sprijinul edililor de atunci Ion Rosu si Viorel Smeria au distrus nu mai putin de 430 HA de padure. Bilantul acestui dezastru il vom face dupa 10 – 15 ani.In aceasta perioada incercati sa plantati 1% anual din ce a-ti distrus.

    • Nica 7 ani

      Da ,adevarat este ,le pusese la dispozitie si atelajul primariei,cai ,carute, gatere si ce mai era pe acolo ,numai sa termine odata toata zona de vegetatie forestiera. Unde mai adusese un bandit de pri Icusesti pe nume Gheorghe Barbu care pregatea clientii si tinea o asa zisa evidenta a detinatorilor de titluri de proprietate pe care le multiplicau si le inminau hotilor sa justifice la vanzare provenienta lemnului.Ce sa mai vorbim d-le , o adevarata banda de hoti.